Timișoara: Luminița cu speranță pentru planetă și pentru persoanele vulnerabile. OilRight – povestea întreprinderii sociale care face bine în comunitate

24 octombrie 2024

Când ne gândim la afaceri, ne poate duce gândul către corporații mari, cu cifre de afaceri fulminante și liste cu persoane celebre, în reviste de specialitate. Ei bine, o ”afacere” poate fi și aceea de a ajuta persoanele care își găsesc greu un loc de muncă, pentru că puțini oameni îi angajează iar cel mai pare ”profit” este acela că ele devin persoane independente, care au un venit și se descurcă în afara sistemului de protecție al statului. Unde mai pui că obiectul de activitate este bun pentru mediu? Aceasta este povestea OilRight, o întreprindere socială din Timișoara, care de patru ani luminează calea comunităților vulnerabile și educă oamenii în direcția reciclării și a facerii de bine. Un interviu realizat de IOANA SAPIANU, reporter RADIO ROMÂNIA TIMIȘOARA.

Întreprinderea socială timișoreană OilRight a fost premiată anul acesta la Social Firms Europe CEFEC 2024. Distincția a fost acordată la categoria ”inițiative noi în antreprenoriatul social”, ceea ce arată că eforturile din ultimii ani au dat roade și s-au văzut inclusiv peste hotare.

„A avea ocazia și a te întâlni cu oameni care au aceeași misiune, unii care o implementează de zeci de ani deja, e de mare folos. Acesta a fost câștigul cel mai mare. Social Firms Europe este o federație europeană care există de prin anii 80, de când a început economia socială să ia din nou tracțiune în Europa de vest și iată că organizația există și acum. Și e onorant că am fost și noi recunoscuți de ei.” , a spus Roxana Damaschin-Țecu, cea care a pus bazele ”OilRight” în Timișoara.

Cum a început totul?

Pentru Roxana Damaschin-Țecu, luminița s-a aprins în timpul pandemiei, când a văzut cât de greu este să îți păstrezi un job și dacă nu ești o persoană cu dizabilități. Mai mult, faptul că uleiul este un poluant puternic pentru mediu nu s-a schimbat. Aceste două elemente, alături de puțină inspirație de la o companie similară din străinătate, au fuzionat și așa s-a născut ideea OilRight în Timișoara.

„Noi suntem pe piață de trei ani și un pic. Am început în pandemie și am început din dorința de a avea impact în două mari probleme: poluarea mediului înconjurător și angajarea persoanelor cu dizabilități. Cred că inovativ, așa, a fost perceput faptul că, da, colectăm un deșeu care nu este foarte popular, cunoscut în rândul deșeurilor, mai ales în ceea ce privește consumatorii casnici, pentru care nu avem foarte multe opțiuni de colectare și pe care îl transformăm într-un produs nou, pe baza principiilor de economie circulară și anume lumânări parfumate. ”, a continuat Roxana.

Beneficiarii: oamenii cu dizabilități dar și întreaga comunitate

O întreprindere socială nu este firma tradițională, care se axează pe profit și creșterea cifrei de afaceri. La OilRight e loc pentru cei cărora angajatorii tradiționali le-au spus de multe ori ”nu”. Acesta este și unul din criteriile existenței lor pe piață: să ofere un loc celor care au mai puține șanse pe piața muncii. Pe parcurs, Roxana Damaschin-Țecu s-a lovit de multe obstacole, nu tot timpul le-au ieșit socotelile așa cum le-au planificat, însă trendul este unul pozitiv.

„Ne-am propus să începem cu patru joburi pentru persoanele cu dizabilități. Am reușit să le susținem și le avem. Oamenii sunt ok și tot ceea ce presupune salarii, taxe, se susține din vânzarea produselor finite. Asta s-a potrivit, însă suntem sub planificare în ceea ce privește și cantitatea de litri de ulei colectată și veniturile financiare și asta dintr-o mulțime de motive. Însă, ce e foarte încurajator e că avem parte de o creștere constantă, chiar dacă nu așa cum a fost anticipată și dorită, însă creștem. Acum colectăm undeva la peste două tone, două tone și jumătate de ulei pe lună. Am început cu câteva zeci de litri și am crescut constant. Aici se vede și investiția în tot efortul de comunicare și conștientizare pe care înainte de înființarea OilRight, cei de la Asociația Borcanul cu Ulei l-au făcut.” , a mai punctat Roxana.

Cine sunt angajați? Sunt oameni care au un parcurs de viață presărat cu greutăți, încă de la începutul vieții. Sunt cei cărora mulți angajatori dar și statul le-a întors spatele, atunci când a fost vorba de a fi independenți și a se integra într-un stil de viață obișnuit.

„În general, cultural vorbind și istoric, colectiv, persoanele cu dizabilități ori au fost segregate în centre, fie au fost izolate de propriile familii din motive de rușine, poate, sau de supraprotecție, pe altă parte. Pe termen lung, asta a dus la lipsa ocaziilor de interacțiune firească între cei cu dizabilități și cei fără dizabilități și atunci nu cunoaștem, nu știm. Auzim cuvântul acesta ”dizabilitate”, ne gândim automat la limitare, boală, probleme, greutăți. Auzim și ”trecut instituțional”, asociem cu casa de copii, cu ceva foarte nasol, și cumva se ajunge la ”mai degrabă, nu”. ”, a subliniat Roxana.

Educație pentru viitor

OilRight și-a propus să fie un actor important și în comunitate. Pe lângă lecțiile despre protecția mediului, elevii care îi vizitează sau în clasele cărora ajung au mereu câte ceva de învățat, atât pe partea de ecologie dar și pe cea socială.

„Avem și multe ateliere de educație privind reciclarea și sustenabilitatea în școli, afterschool-uri, festivaluri, evenimente corporate. Povestim și îi întrebăm pe copii: câtă apă crezi că poluează un litru de ulei? Un alt litru de apă sau zece litri de apă, sau cinci litri de apă. Când ajung să conștientizeze volumul, avem parte de aha-uri și de reacții de genul ”wow, le voi spune părinților, o să le povestesc, promit că nu o să îl mai aruncăm altundeva”. Are impact mare.”, a povestit Roxana Damaschin-Țecu despre experiențele din școli.

Planul de bătaie pe termen mediu și lung este creșterea, ne-a mărturisit Roxana. Pe lângă mai multe locuri de muncă, ei doresc să ajungă la cât mai mulți oameni, atât pentru a-i educa despre sustenabilitate dar și pentru a veni în sprijinul celor greu angajabil.

De curând, OilRight a bătut palma cu primăria Timișoara și au fost instalate mai multe ”oilbox-uri” în oraș, pentru ca uleiul și grăsimile din gospodărie să ajungă mai ușor la micuța fabrică de lumânări din zona Fabric. Același proiect este implementat în localitatea Dumbrăvița, de lângă Timișoara, de mai bine de un an.

Pe cei de la OilRight îi vom vedea și în viitor, la evenimente, în săli de clasă și oriunde este nevoie ca oamenii să afle exact ce înseamnă să ne pese, atât de natură dar și de oamenii de lângă noi.

Reporter: IOANA SAPIANU, Radio Timișoara
Video: Ovidiu Novac
Foto: OilRight

CONSTANȚA: Copiii din comuna Corbu învăță să descifreze tainele versurilor de la poeta Daniela Varvara, profesoara lor de limba și literatura română

De către Daniel Țăndăreanu -

15 octombrie 2024

Ar fi putut să strălucească în orice alt colț al țării, ba chiar al lumii, dar a ales, dintre toate posibilitățile pe care viața i le-a arătat să se întoarcă acasă, în județul Constanța și să predea limba și literatura română copiilor din comuna natală, Corbu.

La România de nota 10 o cunoaștem astăzi pe poeta Daniela Varvara, doctor în filologie și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea. Un dascăl blând care a aprins în inima elevilor săi dragostea pentru lectură și pentru poezie. Pentru ea nu există bucurie mai mare decât aceea de a vedea în ochii elevilor săi acea strălucire și împlinire prin forța cuvântului, prin cunoaștere. Deși în 2013 a obținut titlul de Doctor în Filologie la Universitatea Ovidius Constanța, cu teza Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă, a preferat să i se spună la clasă, simplu, doamna profesoară.

“Este nemaipomenit să vezi că, acolo, câțiva dintre elevi se îndreaptă spre poezie prin intermediul tău, sau că deschid ochii asupra unei cărți sau asupra unui autor, sau asupra unei idei! Da, este un sentiment de împlinire pentru mine. Este un câștig să îmi pun amprenta în localitatea natală pe care am învățat să o prețuiesc și să o iubesc de abia după ce am părăsit-o, în anii de studenție, pentru că eu am terminat Facultatea la Oradea și apoi, întorcându-mă și văzând câte nevoi sunt, pe care eu aș putea să le împlinesc într-o oarecare măsură, mi-am zis, da, aici este locul meu! Pot să fac ceva, pot să aduc un plus!, a mărturisit poeta Daniela Varvara la România de nota 10.

În 2008, Daniela Varvara a publicat primele versuri în „Revista Română” din Iași. Volumul de debut, Înaripata, din 2011, pentru care a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, îl poartă și acum în suflet. Ce este poezia pentru Daniela Varvara? “Cred că poezia înseamnă viață, dar o viață văzută din interiorul vieții, a mărturisit autoarea în cadrul aceleiași emisiuni. În 2020, în plină Pandemie, Daniela Varvara și-a recâștigat libertatea prin versuri, gândind o primă ediție a Festivalului Poezie la Nisip, ce astăzi a devenit o tradiție.

Vară de vară, pe plaja de la Corbu, sau în cetățile antice dobrogene, poeți invitați din toată țara își recită versurile, cu aceeași înflăcărare pe care, cel mai probabil, a avut-o și marele poet al latinității, Publius Ovidius Naso, exilat în urmă cu 2000 de ani, la Tomis.

Urmează un interviu realizat de Silvia Pascale.

București FM: Echilibru și vindecare prin artă

De către Vicentiu Andrei -

10 octombrie 2024

Ștefan Macovschi este un tânăr artist, pictor, inginer constructor de profesie, fost șofer Uber și un om căruia îi place să-i ajute pe ceilalți – dovadă acțiunile sale caritabile în folosul copiilor.

A fost diagnosticat cu depresie, care l-a împins într-o încercare de suicid; în urma acesteia a rămas în cărucior cu rotile.

„Arta m-a ținut tot timpul pe linia de plutire. Pictura… te conectează la ceva mai presus decât tine” spune el.

Pe vremea șoferiei în sistem ride-sharing, având contacte zilnice cu multe persoane pe care le putea convinge să doneze, a înființat o asociație și a strâns bani.
Bani cu care să ajute copii aflați în dificultate să meargă la școală, dotându-i cu rechizitele necesare.
A vrut să fie și ajutorul lui Moș Crăciun pentru alți copii defavorizați, pentru care a adunat jucării în același sistem.

Acum lucrează în cea mai mare unitate protejată din România aparținând DGASPC sector 1, la tipografie, unde este inspector de specialitate. Arta sa este partea de intrare într un alt Univers: „Eu, în tablourile mele transpun lucruri care nu există în lumea reală; tot ceea ce pictez eu este imaginația.”

Pe Ștefan l-am cunoscut la vernisajul expoziției „Prin art terapie către sufletul celor lipsiți de voce- tulburări psihice în mediul urban”, o expoziție de artă psihopatologică, cuprinzând lucrări ale unor oameni care au trecut prin probleme grave și care vor să se facă auziți în societate.
În interiorul ei, Ștefan a avut propria expoziție, „Chipuri și închipuiri”.
Ștefan Macovschi spune despre art-terapie că este „cheia pentru vindecarea sufletului, o punte între minte și suflet”.

Ce înseamnă pentru Ștefan universul picturii, arta care îi aduce echilibrul și îl ajută să țină depresia la distanță?
„Unicul medicament pentru a rămâne lucid și a putea continua într o manieră normală, într o lume total anormală.”

Radio România Reșița: Crosul Oncohelp – Inimi unite, pași pentru vindecare

De către valentinaadam -

3 octombrie 2024

Această ediție a României de nota 10 o dedicăm Crosului Oncohelp, eveniment deosebit, sportiv și caritabil, prin care se promovează două aspecte importante din viața noastră: primul se referă la faptul că trebuie să conștientizăm importanța integrării sportului în activitatea noastră zilnică, în timp ce al doilea aspect vizează satisfacția sufletească generată de participarea la un astfel de eveniment care oferă oportunitatea de a ajuta oamenii bolnavi de cancer.

Spitalul Universitar Oncohelp din Timișoara a organizat ediția V-a CrosuluiOncohelp, evenimentul s-a desfășurat în municipiul de pe Bega și a devenit tradițional.

Ajută-ne să putem ajuta! Nu este doar un simplu gest, ci o „investiție pentru viață”. Mai exact, sub acest motto, cele peste 500 de persoane au alergat şi au ales să se implice.

Nici cadrele medicale de la Spitalul Universitar OncoHelp Timişoara nu au rămas indiferente.Acestea au venit într-un număr mare pentru a susţine alergătorii.

”Este aici o mulțime neașteptat de mare,nu-mi dau seama exact, dar sunt câteva sute.Mulțumesc că sunteți alături de noi.Au venit din toate părțile alături de noi, pentru că noi acoperim o zonă mai mare.40% din pacienții noștri vin din alte județe, din județele învecinate general.Sigur, foarte mulți simpatizanţi care sunt alături de noi pentru că înțeleg ce facem,” a declarat prof. univ. dr. Şerban Negru, fondatorul OncoHelp Timişoara.

Crosul OncoHelp 2024 a fost promovat şi susţinut de Radio Romania Reşiţa. Parteneriatul dintre cele două instituţii şi-a arătat şi de această dată importanţa.

„Din punctul organizatorilor de vedere, sprijinul Radio Reșița s-a simțit. Având în vedere numărul de participanți pe care organizatorii îl așteptau, era în jur de 300, s-a depășit cu mult 500. Au fost peste 550 de participanți înscriși la linia de start. Asta înseamnă că și noi ne-am făcut treaba prin promovarea pe care am făcut-o, dar și aici, pentru că vocea postului nostru de radio, vocea noastră, a celor de la Radio Reșița, s-a făcut auzită.

Şi pare că a fost pe placul celor care au organizat acest eveniment caritabil extraordinar, pentru că numărul participanților a dovedit că oamenii doresc să ofere o șansă la o viață mai bună bolnavilor de cancer.

Așa cum este și sloganul evenimentului „Există viață și după cancer”, asta au demonstrat cei care astăzi, într-o zi frumoasă de duminică, au ales să nu facă altceva decât să vină şi să participe de la mic la mare. Am văzut și familii care au împins căruciorul în cursa de 10 km.

Da, cred că și din punctul nostru de vedere obiectivul este atins. Oncohelp, partenerul nostru, pentru că noi suntem cei care sprijinim construcția unei clinici Oncohelp la Reșița, merită toată susținerea comunității.Ei sunt șansa de viață a bolnavilor de cancer,” a transmis, la finalul evenimentului, managerul Radio Reşiţa, Laura Sgaverdea.

La cele două curse de 4,2 km şi 10 km au participat iubitori ai sportului din mai multe judeţe ale țării, dar şi din străinătate.Am stat de vorbă și cu câțiva dintre câștigatori, care nu neaparat practică sportul de performanță, dar care fac mișcare pentru sănătate:

”Sunt pasionat de alergare și fac asta în timpul liber pentru a elimina stresul profesional și pentru a avea o viață sănătoasă.Acest eveniment umanitar mi se pare o idee foarte bună, cred că ar trebui organizate mai des astfel de evenimente, sunt dovadă de umanitate.”

”Mă simt foarte bine, excelent.Nu mă așteptam la așa rezultat.Nu sunt sportiv de performanță, alerg de plăcere și îmi place.Sunt foarte competitiv și atunci dau tot ce e ma bun în mie ca să câștig.”

”Îmi place mesajul acestui concurs, un eveniment al faptelor bune. Mi-am dorit neapărat să particip, deoarece anul acesta am pierdut și eu pe cineva drag din cauza cancerului. Era unul dintre concursurile care erau obligatorii să le alerg.”

Alături de concurenți și participanți au fost și profesori de educație fizicăși sport, precum și instructori de fitness, care au oferit un bun exemplu pentru generațiile viitoare.

”Noi ne-am simțit foarte bine, ca întotdeauna alături de Radio Reșița la diversele evenimente.Copiii s-au comportat foarte bine și fiecre dintre ei a donat.Avem și fată și băiat pe podium, dar nu ăsta e scopul nostru principal. Scopul meu cu acești copii este de a crește oameni frumoși, să practice orice tip de activitate sportive, de a nu ajunge niciodată să apelăm la serviciile prietenilor de la Oncohelp, să fie frumoși și sănătoși”.

Foarte multe cadre medicale s-au aliniat la startul competiției si au avut bucuria de a se implica în această cauză.De asemenea promovează și fac sport pentru sănătate:

”Consider că alergarea e cel mai simplu sport de făcut, nu îți ia timp mult. Ieși din casă și faci mișcare jumătate de oră, o oră și cu siguranță că o să fie starea de sănătate mult mai bună”.

”Am profesat mulți ani în Franța, iar acum m-am întors acasă, în Banat. Am participat cu mare drag la această cursă caritabilă. Am fost încântați săparticipalături de fiica mea, pentru că la genul acesta de de manifestări am luat parte inclusiv în Franța, unde se organizează în mod curent pentru tot felul de scopuri caritabile.Pentru pacienții oncologici chiar anul trecut am participat la o cursă organizată pe același model ca și cursa de astăzi”.

Deopotrivă părinţi, copii şi bunici, au înţeles importanţa evenimentului şi astfel obiectivul a fost atins.Au fost prezenti chiar și în cursa de 10 km cu cei mici în cărucior.De asemenea au fost și participanți cu vârsta de 3 ani.

”Am participat cu soțul și fiul meu, care are 1 an și 4 luni. Am parcurs distanța cu căruciorul, iar noi alergăm împreună de când are el 5 săptămâni, așa ne am făcut pregătirea cu căruciorul. Astăzi a fost foarte multă lume, ceea ce mi se pare super frumos, și ne putem da seama că comunitatea este alături de de Spitalul Oncohelp. A fost o mobilizare de oameni și mă bucur că s-au strâns bănuți pentru acest spital. Totodată sportul aduce laolaltă și oamenii și bunătatea și uite ce frumos a ieșit evenimentul!”.

În urma celei de-a V-a ediţii a crosului Oncohelp Timişoara 2024, la care au fost prezente peste 500 de persoane, s-au strâns peste 20 de mii de euro.

Crosul OncoHelp este un eveniment cu rol caritabil. Fondurile strânse sunt folosite pentru achiziţionarea unui echipament foarte important pentru diagnosticarea afecţiunilor digestive.

A fost încă un eveniment care continuă frumoasa poveste a Campaniei „Muzică pentru Viață”, proiect inițiat de Radio Reșița, care continuă să fie aproape de comunitate, nu doar pe calea undelor, ci și prin evenimente caritabile organizate alături de prietenii pe care îi are în întreaga țară.

Cristina Corocan

Radio România Brașov FM: Preparatele românești din Cămara Doricuței au făcut furori chiar și în Alaska

De către biancabuca -

27 septembrie 2024

„Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!”, scria Nichita Stănescu.

Bine v-am regăsit, dragi prieteni, la o nouă ediție a emisiunii România de Nota 10. De această dată, vom povesti despre țara oamenilor simpli și frumoși care fac rai din ce au, români autentici care duc tradițiile familiilor din generație în generație. Un român de nota 10 ar putea fi chiar colegul de la serviciu care nu se laudă niciodată cu realizările sale extraprofesionale sau vecina dumneavoastră care are un talent aparte ori poate o mamă dăruită care sfințește casa cu prezența și munca sa de dimineața până seara. Să privim în jurul nostru către oamenii frumoși care fac lucruri extraordinare în fiecare zi și despre care, de multe ori, nimeni nu vorbește.

”Mere, pere în panere,
Prune bune și alune,
Și gutui amărui,
Cu puf galben ca de pui.
Și tot felul de legume,
De nu le mai stii pe nume”.

Da, este vremea recoltelor și cea mai aglomerată perioadă din an pentru gospodinele care își fac doldora cămările cu tot felul de bunătăți. Pe ulițele satelor și de pe la ferestrele blocurilor, aromele de zacuscă și gem te întorc în vremurile copilăriei de altădată.

Este toamnă frumoasă, cu miresme, culori și zbor de păsări călătoare, iar pentru invitata noastră din această ediție nu este doar cea mai aglomerată perioadă din an, ci și vremea în care își pune în practică toată creativitatea. Taie, curăță, decupează, amestecă și creează. Nu, nu creează tablouri, ci… sute de borcănele pe care le pune ca într-o expoziție, pe mărimi, culori și modele, în propria cămară din Brașov.

Astăzi, poposim într-unul dintre cele mai vizitate astfel de spații de la poalele Tâmpei, Cămara Doricuței. Oameni simpli sau persoane publice, mulți au fost cei care și-au dorit să viziteze și chiar să se aleagă cu câte ceva din cămara cu minunății.

Dorica Holobîcă are 72 de ani, iar de 9 ani își duce pasiunea culinară până la rang de artă. Cămara a devenit locul ei de liniște și arată exact ca într-o expoziție, cu cele peste 1000 de recipiente mici și mari, aranjate ca pentru cele mai importante publicații culinare. Doricuța ține foarte mult la aspectul exponatelor așa că fiecare preparat are propriul stil de recipiente și diverse decorațiuni din legume sau fructe în interior.

De origini moldoveancă din zona Bacăului, sat Răcăciuni, provine dintr-o familie de 11 copii. Aceasta s-a căsătorit cu un bucovinean, moștenind și ducând mai departe rețetele din ambele regiuni istorice. De 39 de ani, Brașovul le-a devenit acasă, însă gustul copilăriei a rămas cel al puiului la ceaun făcut de mama, iar mai târziu cel al tocineilor și totoloților bucovineni ai mamei soacră.

Brașoveanca nu și-a uitat niciodată rădăcinele și are rețete pe care le pregătește de peste jumătate de secol, cum ar fi prăjitura cu rahat care a făcut-o celebră printre prietenii de familie. Timp de 35 de ani, Doricuța și-a manifestat creativitatea în croitorie, unde a condus, alături de soțul ei, o echipa mare de oameni care o vizitează și în zilele noastre, admirându-i acum pasiunea culinară.

”În fiecare an, eu învăț. Îmi place să fac. Chiar și atunci când am câte o cădere emoțională, cobor câteva trepte, chiar și la 11.00, 12.00 noaptea, mă așez pe scări și îmi spun <<Doamne! De ce ești supărată Doricuța?>>. Și atunci îmi revind doar privind cămara mea. Așa că îi încurajez pe toți. Din puțin dacă facem cu dragoste, nu exită să nu îți iasă. În schimb, trebuie să muncești, iar o altă regulă este să dăruiești din puținul tău și celorlalți”, ne-a mărturist mama Doricuța.

În fiecare toamnă, ea pregătește aproape 200 de borcane cu zacuscă cu diverse ingrediente, de la cele clasice cu vinete sau fasole, până la delicatese cu hribi. Însă preferatul familiei rămâne mustul, licoare din care umple aproape 200 de sticle an de an.

”Nu contează cât este casa de mare, ci câtă fericire este în interiorul său”, aceasta este sintagma după care se ghidează Doricuța, care zi de zi nu știe ce rețete să mai ticluiască pentru familie, prieteni și chiar vizitatorii vestitei sale cămări. A moștenit pasiunea de la mama sa de care își amintește cum în zilele friguroase de iarnă ale sărbătorilor după ce umplea casa cu mirosuri ale bucatelor tradiționale moldovenești se apuca să le confecționeze câte un lucrușor nou fiecăruia dintre cei 11 frați.

Principala beneficiară a bunătăților sale este chiar fiica, Loredana, o pasionată a călătoriilor, reușind să ducă zacusca și dulcețurile mamei Doricuța tocmai până în Alaska, pe cele mai mari vase de croazieră din lume, unde a făcut furori. Se mândrește cu mama sa până la capătul lunii, dar este sinceră și ne-a mărturisit că nu știe dacă va putea duce pe mai departe, talentul și pasiunea acesteia.

”Am avut cu mine în Alaska zacuscă și gem de zmeură. Am foarte mulți prieteni care sunt ofițeri pe navele de croazieră și cărora ce ai putea să le duci cadou? Suveniruri legate de Dracula sau magneți, însă eu le-am dus tot felul de preparate din cămara Doricuței, în special celebrele gemuri ale Doricuței de zmeură, cireșe amare și coarne, dar și zacuscă. S-a mâncat tot și m-am mândrit cu mama mea”, ne spus Loredana Holobîcă.

Între timp, mama Doricuța s-a asigurat și îi lasă ca amintire, în cămara cu minuni, câteva preaparte chiar de la începuturile creării acesteia, din 2015.

Realizator: Bianca Bucă

Operator video & foto & editare video: Bianca Bucă

Editare audio: Alina Andor & Bianca Bucă

ROMÂNIA DE NOTA 10. Preparatele românești din cămara Doricuței au făcut furori chiar și în Alaska

18 ani de inovaţie şi dragoste: metode unice de terapie la Asociaţia Autism Transilvania

De către Hutanu Andi -

19 septembrie 2024

Se spune că pentru a creşte un copil e nevoie de un sat întreg; ei bine, pentru a creşte un copil cu autism, e nevoie de un sat ceva mai mare. Povestea de astăzi este despre Asociaţia Autism Transilvania, acolo unde fiecare copil cu autism, indiferent de gradul de afectare, poate să simtă că şi-a găsit comunitatea în care e iubit şi mereu binevenit. Personalul acestei asociaţii a identificat, de-a lungul celor 18 ani de activitate, diverse tipuri de terapii cu rezultate foarte bune. O parte au fost împrumutate ca model de bune practici, iar altele au fost create aici şi sunt unice în România.

“Muzica oferă un suflet universului, aripi minţii, zbor imaginaţiei şi viaţă oricui”, spunea Platon, iar în muzică nu există diferenţiere.

Terapia prin muzică a fost acceptată ca intervenţie utilă pentru persoanele cu autism de când a apărut în Anglia în anul 1950, iar în momentul de faţă este recunoscută drept profesie în peste 50 de ţări. La Asociaţia Autism Transilvania din Cluj-Napoca terapia prin muzică, practicată de majoritatea copiilor care vin aici, nu presupune învăţarea propriu-zisă a unui instrument, ci cântatul împreuna, ca mai apoi învăţarea să vină uşor, de la sine. Metoda imitaţiei este dezvoltată de terapeuţii asociaţiei. Fiecare frază este cântată pe rând de către fiecare participant la terapie şi astfel se creează un efect de ecou (ceea ce poate fi neobişnuit la început, însă are un profund efect meditativ şi relaxant). Metoda de terapie prin muzică este adaptată continuu, mai ales pentru că persoanele cu autism nu se manifestă identic. Fiecare au niveluri diferite de afectare şi mai ales de percepţie a lumii din jur.

“Fiecare copil care vine în terapie este o carte şi, astfel, fiecare experienţă mă ajută mult să învăţ, povesteşte Renáta Laszló muzicoterapeut la Asociaţia Autism Transilvania. “Asta e muzica pentru noi. O legătură strânsă în care, împreună, creăm melodia, simţim ritmul comun în inimile noastre şi ne concentrăm atât la cântarea cât mai corectă a pieselor, dar mai ales la prezentul trăit împreună prin muzică. Pentru spectatorii noştri ne dorim o călătorie împreună cu ei prin muzică, să ajungem la locul acela din inimă în care muzica ne uneşte, în care fiecare cuvânt e cântec, fiecare pas e dans şi fiecare sentiment este plin de iubire. Învăţăm cântând şi cântăm învăţând pentru că scopul e plăcerea şi bucuria, nu perfecţiunea”, a adăugat aceasta.

Meloterapia stimulează folosirea comunicativă a vocii şi dialogul preverbal, stabilind înţelegerea şi relaţiile dezvoltării lingvistice. Muzica este într-o mare măsură folosită ca parte a programelor de intervenţie timpurie pentru copiii cu autism, deoarece interacţiunea muzicală stimulează un comportament comunicativ similar interacţiunii emoţionale precoce. Aşadar, pentru cei de la Asociaţia Autism Transilvania, muzica înseamnă o legătură strânsă în care, împreună, pacient şi terapeut cântă, simt ritmul comun şi se concentrează la prezentul trăit, într-o formă armonioasă de comunicare.

Asociaţia Autism Transilvania a fost creată în urmă cu 18 ani, dintr-o mare nevoie a câtorva părinţi de a oferi servicii de terapie copiilor lor diagnosticaţi cu tulburare în spectru autist. În acea perioadă aceste servicii erau aproape inexistente în România: nu reuşeau să cuprindă decât foarte puţin şi neorganizat nevoile copiilor şi tinerilor cu TSA, iar sprijinul pentru familiile lor era neacoperit. AAT s-a născut şi îşi continuă activitatea din dragostea pentru copil, din dorinţa de a-i oferi şanse reale pentru a-şi atinge potenţialul maxim prin acces la servicii specializate furnizate de profesionişti.

“Suntem primul ONG care a deschis un Centru de zi pentru copii cu autism în Cluj–Napoca şi un reper în comunitatea regională şi naţională. Luptăm să schimbăm percepţia eronată asupra autismului, să producem o schimbare în mentalitatea şi atitudinea socială faţă de copiii cu TSA. Terapeuţii noştri au avut parte de cursuri de specializare cu oameni foarte pricepuţi din afara ţării, iar cazurile de succes s-au înmulţit considerabil”, povesteşte Nicoleta Niste, Director Executiv la Asociaţia Autism Transilvania.

Echipa AAT este formată în prezent din 2 asistenţi sociali, 24 terapeuţi calificaţi pentru lucrul cu copilul cu TSA, specialişti ABA, logopezi, kinetoterapeuţi şi coordonatori terapie, implicaţi şi în colaborarea cu şcolile de masă pentru a ajuta incluziunea copiilor. Principalele activităţi constau în evaluarea psihologică şi intervenţia specifică pentru persoanele cu TSA şi alte întărzieri în dezvoltare, utilizând tehnici specializate: ABA, TEACCH, PECS, Metoda FEUERSTEIN, logopedie, kinetoterapie. De asemenea, copiii sunt stimulaţi prin intermediul terapiilor alternative, precum terapia asistată de animale, interacţiunea prin muzică şi mişcare, integrarea senzorială şi terapia ocupaţională.

La nivel naţional, AAT luptă pentru adoptarea sau schimbarea legislaţiei, în scopul creşterii calităţii vieţii persoanelor cu TSA. Peste 300 de copii cu autism înscrişi în programe de intervenţie având ca rezultat o îmbunătăţire a capacităţii de interacţiune socială, a abilităţilor cognitive, incluziune şcolară, dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă şi o mai bună capacitate de gestionare a emoţiilor, constituie bilanţul activităţii Asociaţiei Autism Transilvania

Redactori: Alina Nechita și Andrea Nagy

Luiza-Teodora Mihai, pasiunea pentru lingvistică și munca din spatele succesului remarcabil

De către Letiția Gheorghiu -

11 septembrie 2024

Dedicăm această ediție „România de nota 10” performanței în educație, elevilor olimpici români care au strălucit și în acest an pe podiumul internațional.

Au revenit acasă cu foarte multe medalii, obținute la diferite discipline – matematică, informatică, științele naturii, geografie sau lingvistică.
Despre această din urmă materie vorbim și noi astăzi cu o elevă…de aur, pentru că Luiza-Teodora Mihai a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Brazilia. Luiza este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național din Iași, unul dintre colegiile de elită din țară, cu rezultate excepționale la olimpiade.
În studioul Radio Iași a fost prezentă și doamna profesor Antonina Bliorț, profesor de limba română la Colegiul Național Iași, coordonatoarea ei.

Ediția din acest an a Olimpiadei Internaționale de Lingvistică a avut loc în Brasilia, capitala Braziliei, între 23 și 31 iulie, și a reunit peste 250 de participanți din 37 de țări.
România a fost reprezentată de opt elevi, împărțiți în două echipe și însoțiți de trei profesori coordonatori.
Rezultatele lotului României, selectat în urma participării la Olimpiada Națională de Lingvistică și apoi la Olimpiada de Lingvistică Asia Pacific, sunt următoarele:
– Luiza-Teodora Mihai, Colegiul Național Iași, medalie de aur;
– Matei Chirilă, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca, medalie de argint;
– Mihaela Anghel, Liceul Teoretic „Alexandru Ghica” Alexandria, medalie de argint;
– Karina-Adriana Stăncescu, Colegiul Național „Carol I” Craiova, medalie de argint;
– Elena Păvăloaia, Colegiul Național „Sfântul Sava”, medalie de bronz;
– Ioana Steliana Barbu, Colegiul Național „Spiru Haret” Tulcea, mențiune de onoare;
– Sergiu Manea, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, mențiune de onoare.

Potrivit organizatorilor, Olimpiada Internațională de Lingvistică are o abordare transdisciplinară și presupune rezolvarea de probleme complexe. Subiectele au ca punct de plecare diversitatea de limbi și dialecte ale lumii și implică diferite aspecte lingvistice – sunetele limbii, semnificațiile cuvintelor și expresiilor, structurile gramaticale, sistemele de scriere și dinamica mentală și socială a limbilor – iar participanții trebuie să analizeze datele și să înțeleagă caracteristicile unei limbi necunoscute, nu pe baza competenței în limbi străine sau a cunoștințelor teoretice, ci mai degrabă folosind propriile capacități analitice, comunicaționale și culturale.
Ce face inedită această competiție este faptul că lingvistica nu se învață la școală. Necesită, deci, o pregătire individuală intensă pentru a putea face față rigorilor și provocărilor de la olimpiadă. Elevii pasionați și dedicați deprind tainele lingvisticii și a componentelor ei (fonetică, semantică, semiotică, morfologie, sintaxă, gramatică, fonologie, stilistică ș.a.) cu ajutorul profesorilor coordonatori, al specialiștilor Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și al celor de la Universitatea din București, cei mai mulți dintre ei foști participanți.
Studiul individual este esențial, „fiind vorba de o olimpiadă pentru care te pregătești încă din clasa a V-a”, spune Luiza. Ea coordonează și Clubul de Lingvistică al Colegiului Național Iași și este unul dintre organizatorii concursului de profil din cadrul aceleiași unități de învățământ, ce are loc în fiecare an, începând din 2017, activități care alcătuiesc toată această muncă cronofagă, constantă și dificilă, încununată, iată, cu un rezultat de excepție, în acest an.

„Fiecare limbă reflectă și o filosofie, un fel de a interpreta lumea. Cred că și de asta este atât de provocatoare această olimpiadă”.

Luiza ne-a povestit despre parcursul ei până la etapa internațională, despre complexitatea problemelor de lingvistică din cadrul competiției din Brazilia – pentru care trebuie să „aduni” cât mai multe cunoștințe despre locuri din toate colțurile lumii (care au legătură directă cu tot ce înseamnă limbă, limbaj, vorbire) – și despre cât de mult a ajutat-o să-și valorifice timpul participarea la Olimpiada de Lingvistică.

„O olimpiadă care testează un spectru larg de cunoștințe, există contexte culturale, nu se rezumă doar la studiul limbajului și al anumitor limbi vorbite sau aproape nevorbite, ci și la spațiul geografic, istoric și cultural în care s-a dezvoltat un grai, un dialect, o limbă”, subliniază prof. Antonina Bliorț. Potrivit acesteia, „o parte foarte interesantă a olimpiadei este premierea (…) Elevii au posibilitatea, la finalul concursului, să vadă unde au greșit și care erau rezolvările, profesorii din comisia de evaluare explicând toate aceste aspecte de față cu participanții (…) Este și o formă de învățare foarte bună.”

Mai departe, Luiza își dorește să urmeze Arhitectura, însă spune că lingvistica va rămâne mereu pasiunea ei. Vom auzi cu siguranță de ea și atunci când România va fi gazda Olimpiadei Internaționale de Lingvistică, în 2026. Așa că…stați aproape!

Realizator: Letiția Gheorghiu

Editare video: Bogdan Zlei

Sursă foto: Olimpiada de Lingvistică România, Clubul de lingvistică al Colegiului Național Iași, Radio Iași

Radio Târgu Mureș: Peștera Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, unică în lume

De către Rotar Mirela -

4 septembrie 2024

V-ați imaginat vreodată cum e să cobori în măruntaiele pământului, să lași în urmă soarele, lumina si aerul proaspăt, să pășești într-o lume total diferită, cufundată in tăcere și mister, periculoasă și ciudată?

De unde dragostea de adâncuri, de ce să cobori în intuneric, într-o genune? Și de ce ies la lumină speologii atât de fericiți, după ore în șir de coborât, de cățărat sau chiar de înotat în beznă?

Asta fac speologii, cu o sete de neînțeles pentru noi ceilalți. Ghidul nostru de azi, într-o tură dificilă, interzisă publicului, într-una din cele mai adânci peșteri din România va fi Crin Triandafil Theodorescu, iubitor de natură și de oameni, geolog, speolog și preot ortodox. Mai presus de asta, om aparte, cu lumini în privire, cu duioșie și candoare-n inimă.

Datorită valorii sale inestimabile, peştera nu va fi niciodată deschisă turiştilor, însă a fost inclusă într-un studiu unic care ar putea duce la rescrierea hărţii geologice a lumii.

Peștera adăpostește Bilele Tăuşoarelor, care sunt mai rare decât operele lui Brâncuşi, mirabilitul care nu poate fi văzut în altă parte, oulofolite, nodulii calcaroşi de Tăuşoare, depozitul fosilifer de Ursus Spaeleus și fauna cavernicolă ce cuprinde amfipode, ciclopide, colembole şi diplure. Liliecii (în special din speciile Myotis myotis şi Rinolophus hipposideros) se adună, în perioada de hibernare, în colonii care însumează peste 4.000 de exemplare

Peştera Tăuşoarelor face parte dintr- un proiect unic, amplu, în cadrul căruia şapte peşteri din Europa beneficiază de un program de monitorizare ştiinţifică deosebită.

Realizator: Emanuela Aranyos – Radio Tg.Mureş

Surse foto: Marius Cigher şi Gabi Onul

Universitatea din Craiova, un „magnet” pentru sportivii de performanță

De către alincirtina -

29 august 2024

După trei ediții ale Jocurilor Olimpice de vară cu performanțe sub așteptări, România a încheiat participarea la marea competiție de la Paris cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz, ocupând un onorant loc 23 în clasamentul final. Medalii de aur au câştigat înotătorul David Popovici, la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache, la dublu vâsle masculin, şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel, la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc, la dublu vâsle feminin – categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei, la cat. 49 kg. Medaliile de bronzul au fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol. Aceasta este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii olimpice din 2008, de la Beijing, când tricolorii încheiau pe 18 (4-1-4). La Jocurile Olimpice 2020, de la Tokyo, România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1).
Din delegația României la Jocurile Olimpice de la Paris au făcut parte peste 30 de actuali sau foști studenți ai Facultății de Educație Fizică și Sport (FEFS) a Universității din Craiova (UCV), participanți în întrecerile de canotaj și tenis de masă, 11 dintre aceștia întorcându-se acasă cu medalii.

JOCURILE OLIMPICE DE LA PARIS 2024 – STUDENȚII FEFS – UCV

CANOTAJ

ECHIPAJUL DE 8 + 1 FEMININ (W8+)
 MAGDALENA RUSU
 ROXANA ANGHEL – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, ABSOLVENTĂ MASTER AM, PROMOȚIA 2021
 ANCUȚA BODNAR – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2020, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2022
 MARIA TIVODARIU (LEHACI) -ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2024
 ADRIANA AILINCĂI (ADAM) – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, MASTERANDĂ FEFS, MASTER PS, ANUL I
 AMALIA BEREȘ – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2021
 IOANA VRÎNCEANU
 SIMONA RADIȘ – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2021, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2023
 VICTORIA PETREANU

ECHIPAJUL DE 8+1 MASCULIN (M8+)
 MIHĂIȚĂ ȚIGĂNESCU – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2024
 LAURENȚIU DANCIU – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2021
 BOGDAN BĂITOC – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2021
 CONSTANTIN ADAM – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, ABSOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2022
 MARIUS COZMIUC
 MUGUREL SEMCIUC
 FLORIN ARTENI – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2024
 FLORI LEHACI – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2020, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2023
 MUNTEANU ADRIAN ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, ABSOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2022

ECHIPAJUL DE PATRU RAME MASCULIN (M4-)
 ȘTEFAN BERARIU – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2020, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2022
 SERGIU BEJAN
 ANDREI MÂNDRILĂ – STUDENT FEFS, SPECIALIZARE EFS, ANUL III
 CIPRIAN TUDOSĂ

ECHIPAJUL DE PATRU VÂSLE FEMININ (W4x)
 IOANA MĂDĂLINA MOROȘAN – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2021, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2023
 EMANUELA IOANA CIOTĂU – STUDENTĂ FEFS, SPECIALIZARE EFS, ANUL III
 ALEXANDRA UNGUREANU – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2024
 PATRICIA CIREȘ
ECHIPAJUL DE PATRU VÂSLE MASCULIN (M4x)
 LEONTIN NUȚESCU – STUDENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, ANUL I
 ANDREI LUNGU
 FLORIN BOGDAN HORODIȘTEANU STUDENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, ANUL I
 IOAN PRUNDEANU

ECHIPAJUL DE DUBLU RAME MASCULIN (M-)
 FLORIN ARTENI – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2024
 FLORIN LEHACI – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2020, ABOLVENT MASTER PS, PROMOȚIA 2023

ECHIPAJUL DE DUBLU RAME FEMININ (W2-)
 IOANA VRÎNCEANU
 ROXANA ANGHEL – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, ABSOLVENTĂ MASTER AM, PROMOȚIA 2021

ECHIPAJUL DE DUBLU VÂSLE MASCULIN
 FLORIN ENACHE – ABSOLVENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2023
 ANDREI CORNEA – STUDENT FEFS, SPECIALIZAREA EFS, ANUL I

ECHIPAJUL DE DUBLU VÂSLE FEMININ CATEGORIE UȘOARĂ (LW2x)
 IONELA LEHACI (COZMIUC) – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2016, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2018
 GIANINA BELEAGĂ (VAN GRONINGEN) – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2019, MASTERANDĂ FEFS, MASTER AM, ANUL I

ECHIPAJUL DE DUBLU VÂSLE FEMININ (W2x)
 ANCUȚA BODNAR – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2020, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2022
 SIMONA RADIȘ – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2021, ABSOLVENTĂ MASTER PS, PROMOȚIA 2023

TENIS DE MASĂ
EDUARD IONESCU – ADMIS FEFS, LOC OLIMPICI, SPECIALIZAREA EFS, VARĂ 2024
ADINA DIACONU
ANDREEA DRAGOMAN – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2022, MASTERANDĂ FEFS, MASTER PS, ANUL II
ELIZA SAMARA – ABSOLVENTĂ FEFS, MASTER PS, PROMIȚIA 2016
BERNADETTE SZOCS – ABSOLVENTĂ FEFS, SPECIALIZAREA EFS, PROMOȚIA 2017, ABSOLVENTĂ FEFS, MASTER PS, PROMOȚIA 2019
ANDREI FILIMON – ANTRENOR – MASTERAND FEFS, MASTER AM, ANUL I

Unul dintre cadrele universitare de la Craiova care au contribuit din plin la dezvoltarea academică a acestor sportivi de mare performanță este prof.univ.dr.habil. Germina-Alina Cosma, invitata specială a lui Davian Vlad, de la Radio România Oltenia-Craiova, la „România de nota 10”.
Germina-Alina Cosma este profesor universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport, ocupă din anul 2019 funcția de director al Departamentului de Teorie și Metodică a Activității Motrice, iar din 2024 este vicepreședinte al Senatului Universității din Craiova. Ea s-a născut la Craiova, la 3 august 1979, și a absolvit în anul 2002 studiile de licență din cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport a Universității din Craiova. Este doctor în Știința Sportului și Educației Fizice și a publicat peste 150 de lucrări (cărţi, manuale, studii în reviste indexate în baze de date internaționale) şi are peste 500 de citări (h-index=11) în Google Scholar. De asemenea, deține un atestat de abilitare în domeniul Știința Sportului și Educației Fizice și este conducător de doctorat în cadrul Școlii Doctorale de Științe Sociale și Umaniste.
În cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport, Germina Cosma a coordonat, în calitate de director de grant, mai multe proiecte cu finanțare internațională. Cel mai recent este HEInnovaSport, grant finanțat din fonduri europene în cadrul programului Horizont, ce vizează dezvoltarea inovației și a capacității antreprenoriale în rândul studenților. Din anul 2019, ea ocupă și funcția de director de programe al Asociației Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, cunoscută drept ALDO-CET. Din acest rol, a condus inițiative de cercetare și inovatoare menite să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor cu dizabilități intelectuale, promovând totodată implicarea acestora în activități sportive. Germina Cosma susține antreprenoriatul social și este mentor al grantului OlteniaDA, finanțat prin Centrul de Resurse și Angajament Ford. Reputata profesoară îi îndrumă pe studenții voluntari și militează pentru cooperarea dintre mediul academic, administrația publică și societatea civilă.
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii din Craiova s-a constituit în entitate publică de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică, prin Ordinul Ministerului Învăţământului 4622/1995, pe structura Secţiei de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Craiova, înfiinţată în anul 1990, obţinând acreditarea în anul 1997. Din acelaşi an, începe să funcţioneze în cadrul instituției Secţia de Kinetoterapie, acreditată în anul 2004.
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport de la Craiova şi-a asumat de-a lungul anilor misiunea sa academică, contribuind la dezvoltarea ştiinţei şi culturii domeniului, la tezaurizarea şi difuzarea valorilor culturii sportive, la formarea şi perfecţionarea resurselor umane înalt calificate în specializarea Educaţie Fizică şi Sportivă şi Kinetoterapie, conform HG739/2020, publicată în MO 819 bis/7.09.2020. Performanțele privind contribuţiile ştiinţifice specifice în dezvoltarea ştiinţei sportului şi a celei universale, în Domeniul Fundamental Știința Sportului și Educației Fizice, au fost apreciate cu grad de încredere în evaluările periodice.
Prin eforturi deosebite ale colectivului de cadre didactice, susţinute în mod deosebit de conducerea Universităţii din Craiova, s-a îmbunătăţit constant calitatea procesului didactic, prin asigurarea unor planuri de învăţământ şi a unor conținuturi adecvate la toate fișele disciplinelor de studiu, prin titularizarea unor cadre didactice pe posturi vacante, astfel, în prezent, facultatea funcționând cu un număr de 58 de cadre titulare, 42 având doctorat în specialitate, dintre care 8 au titlul de profesor universitar, 19 de conferenţiar, 18 de lector şi 13 de asistent universitar.
Începând din anul 2005, funcţionează, în cadrul Centrului Universitar Drobeta-Turnu Severin al Universităţii din Craiova – Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, programele de studii Educaţie Fizică şi Sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială, acreditate în 2011.
În ceea ce privește numărul studenţilor școlarizați, acesta a înregistrat o creştere continuă, de la 25 în primul an de funcţionare, la 1448 în anul universitar 2023-2024, dintre care pentru programul de studii Educaţie Fizică şi Sportivă sunt 403 studenți (236 la buget şi 167 la taxă), iar la CUDTS 149 de studenți (71 la buget şi 78 la taxă); pentru programul de studii Kinetoterapie şi Motricitate Specială – 356 (201 la buget şi 155 la taxă), iar la CUDTS 148 de studenți (73 la buget şi 75 la taxă); pentru studiile de master, instituția de învățământ superior școlarizează 492 de studenți.
Pentru perfecţionarea procesului de învăţământ, un interes deosebit a fost acordat reformării învăţământului superior, în concordanţă cu prevederile Uniunii Europene, şi dezvoltării relaţiilor de cooperare şi colaborare cu instituţii academice din ţară şi din străinătate, din spaţiul european şi extra-european.

Cum face Banca Regională pentru Alimente Timișoara loc la masă, atât pentru mâncare, cât și pentru educație

De către Liviu Dumitru -

22 august 2024

Termenul de ”bancă pentru alimente” sau ”food bank” îl identificăm din cultura vestică, mai exact din Statele Unite și este sinonim cu punctul de sprijin pentru persoanele care se află în dificultatea de a procura hrană. Același înțeles l-a căpătat și organizația la nivelul țării noastre, când s-a înființat. În zona de vest, Banca Regională pentru Alimente Timișoara a apărut în primul rând ca o nevoie a comunității. De atunci, Hana Csaszar, alături de echipa sa, reușește să pună pe masă, alături de parteneri, sponsori și oameni de bine, tone de alimente care, în alte circumstanțe, ar ajunge la groapa de gunoi.

Încă de la început, acum patru ani, ideea care a stat în spatele înființării băncii pentru alimente a fost o provocare. De la găsirea de sponsori și parteneri la propagarea mesajului anti-risipă, banca pentru alimente din vestul țării a fost încă de la început un loc de convergență a celor care doresc să ajute dar și a celor care vor să educe publicul. Începutul este mereu mai greu.

„Noi am deschis banca în anul în care a fost pandemia, în 2020 și vreau să vă spun că am început în septembrie, în jurul datei de 29, care este ziua mondială de combatere a risipei alimentare, deci nu e întâmplătoare nici această dată și deschiderea. Aveam, deja, în octombrie 30 de asociații înscrise, cu contract și încă nu aveam produse. A fost așa, cumva o mare dorință a noastră să putem să ajungem să batem la porțile companiilor, să ne deschidă porțile și să salvăm împreună aceste alimente. Am avut primele contracte în octombrie, apoi noiembrie și deja la finalul anului aveam 37 de tone de alimente salvate și donate.”, spune Hana Csaszar, cea care a pus bazele Băncii Regionale pentru Alimente Timișoara.

Ce se vede mereu, fie că e sau nu perioadă de sărbătoare ori de îndemn la reflecție, este că sărăcia și nevoia sunt mereu prezente. Iar Banca pentru Alimente răspunde la această nevoie sistemică a societății noastre, nevoia de hrană, dar și nevoia de conexiune.

De la oameni, pentru oameni!

„Practic, asta este partea cea mai frumoasă. Banca pentru Alimente este un liant între donatorii de produse și oameni. Noi nu am putea să facem munca aceasta fără aceste organizații. Ei sunt prelungirea mâinilor noastre și ajunge în mânuțele oamenilor hrana aceasta pe care noi o salvăm de la risipă. Suntem undeva la o mie cinci sute de tone salvate în patru ani de zile. Să vă închipuiți că, într-un camion mare, încap 20 de tone. Și dacă faceți un calcul puteți să înțelegeți cam de-aici și până unde am putea ajunge cu toate alimentele care prin bunăvoința oamenilor, companiilor, dar în primul rând cu ajutor de sus, am reușit să le salvăm și, iată, au devenit porții de hrană.”, adaugă Hana Csaszar.

Munca asiduă dă, câteodată, și roade. Pentru că există oameni de bine, care au pus mână de la mână pentru a ajuta în efortul băncii pentru alimente, anul trecut, o camionetă frigorifică a intrat în parcul auto al băncii, o resursă care a îmbunătățit infinit procesul de colectare și distribuire a alimentelor acolo unde este nevoie.

„Bucuria cea mai mare a venit anul trecut, după un fundraising de aproape nouă luni de zile. Când mă gândesc la nouă luni mă gândesc și la altceva, că nu e întâmplător, că după o așteptare lungă și o muncă asiduă, am putut să ne luăm această camionetă, care ne ajută foarte mult în activitate. Eu spun că mașina asta este o mașină a comunității, pentru că am avut parte de oameni cu suflet mare. De la renunțarea, poate, la banii din pușculița unui copilaș, care ne cunoaște și a zis ”eu vreau să ajut pe Hana și echipa să ajute și alți copilași, pentru că eu am destul LEGO”. Asta cumva mi-a ridicat mingea la fileu în sensul că trebuie să spunem ce facem și să povestim și să chemăm oamenii, că pot să facă bine. Exemplul lui Luca îl țin mereu în suflet și-l spun deseori pentru că nu e puțin lucru.”, precizează Hana Csaszar.

Voluntariatul și strângerea de alimente neperisabile

Oamenii sfințesc… paleții cu alimente și produse. În fiecare an, pe lângă campaniile clasice și activitatea de du-te-vino specifică organizației, se organizează colectele. De Crăciun și de Paște, sute de voluntari sunt mobilizați în marile lanțuri de magazine, pentru a ajuta la strângerea de alimente neperisabile. Ele ajung mai departe în casele de bătrâni, în centrele de plasament dar și la ceilalți parteneri ai băncii. Ceea ce, de multe ori , voluntarul este un motor pentru oameni. E ușor să vrei să fii darnic, atunci când alți oameni îți inspiră încredere că gestul tău contează cu adevărat.

„Suntem în al doilea an în care colecta pentru alimente e un punct important pentru bancă. A devenit cumva o emblem. Am stabilit că sunt trei zile de donații. Și cu magazinele partenere avem această colectă. Practic, se pregătesc magazinele cu toată partea de audio, cu visual, cutiile pregătite pentru colectă. Și partea cea mai frumoasă a fost și este întâlnirea cu voluntarii pentru că voluntarii sunt colecta. Iar asta, în acești patru ani de activitate, ne-a uimit. Gândiți-vă că avem în jur de 100 de magazine pe regiune și nu e puțin lucru să găsești oameni voluntari în celelalte județe, mai îndepărtate de noi. (…) Am rămas atât de surprinși să vedem cum comunități mici, cum ar fi Făget de exemplu, să se adune două tone de alimente în trei zile. Vă dați seama cum s-a mișcat comunitatea aia pentru că au văzut niște oameni concreți, care au propus. Noi nu obligăm, nu tragem de mânecuță pe nimeni. Au văzut concret oamenii care au spus ”noi strângem aceste alimente pentru semenii care sunt în nevoie”. Alte minuni sunt tinerii studenți sau liceeni, care au venit colectă de colectă și au mobilizat din nou o mare de lume.”, mărturisește Hana Csaszar.

Viitorul va însemna, desigur, continuarea misiunii de a hrăni oamenii în nevoie. În viitorul apropiat, de asemenea, cei de la banca pentru alimente vor să devină promotori ai educației anti-risipă. Primii beneficiari vor fi copiii din vestul țării. Între timp, Banca pentru Alimente din vestul țării este și gazda mai multor ateliere educative, unde participanții învață cum să profite pe deplin de alimente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri alimentare dar și pentru a petrece timp prețios și valoros în comunitate, alături de alți oameni cu același scop: crearea unui viitor sustenabil pentru generațiile următoare.

Reporter: IOANA SAPIANU, Radio Timișoara
Video: Ovidiu Novac
Foto: arhiva Banca Regională pentru Alimente Timișoara și capturi video

1...8910...72 Pagina 9 din 72

Urmărește-ne pe

4,400AbonațiAbonați-vă

Romania de nota 10