Flavius Mărțuică, cărășeanul de doar 20 de ani care pregăteștealțitinerisădevinăpiloți de avion
Vomcunoașteastăziun alt tânăr de succes, un alt român de nota 10. Invitatuledițieieste Flavius Mărțuică, pilot și instructor la Aeroclubul ”Octavian Ulici” din Caransebeș. Flavius are doar 20 de aniși are deja cumulate peste 300 de ore de zbor. La 17 aniaobținutbrevetul de pilot peaeronaveultraușoare. La 16 ani s-a înscris la cursurileorganizate la AeroclubulCaransebeșșia reușitsăparcurgă cu brio toateetapele, delocușoare.
”Primulzbor cred că nu-l voiuitaniciodată.A fost o senzație cu totulunică.Instructorii mi-au arătat cum sămăechipez, cum să leg centurileși am decolat. Dar înainte de asta am rulat cu avionulfrumospepistă, ne-am aliniatșiîmiaducaminteșiacumcădejasoareleîncepeasăapună. Când ne-am desprins de sol a fost o senzațieunică, magică. Dupăfăceam concurs cu ceilalțicoleg de generație, care reușeștesăzboareprimu. Dl. instructor ne spuneacăzborurileîncep la ora 8.00, iarnoieram de la ora 6.00 la aerodrom. De asemeneamaistăteampânăsearapoatemaiprindemîncăunul”, a spus Flavius Mârțuică.
Pânăsăajungăsăprimeascăbrevetul de pilot peaeronave ultra-ușoare, a continuat tot programul de pregătire care cuprinde 40 h de zbor.
”Emoții am avut, nu pot săziccă nu am avut, pentrucă e o senzație din nouunicăsăzbor prima datăsingurșiașteptamacestlucru cu nerăbdare. Șieușicolegiimeiabiaașteptamsăzburămsinguri. Era într-un fel o competiție care ieseprimul la simplăcomandă. Dupăaproximativ 22 h de zbor, m-am aflatpentru prima dată ”înaer”, fără instructor lângă mine. Dupăce am ieșitînsimplăcomandă, am începutsăfacemraiduri. Asta a însemnatsămergemundevamaideparte de aerodrom. Am făcutraiduride la Caransebeș la Deva, Arad șiînapoi. Am susținutexamen din toate celenouămaterii.Dupăpromovarealui, atuncicânda fostfinalizat programul de pregătire, am susținutexamenulpracticînzbordesfășurat cu un examinator. Cândtoțiaceștipași au fostîndepliniți, mi s-aeliberat licența de pilot.”, ne-a mărtursisit Flavius Mărțuică.
Următorul pas încarieratânărului Flavius Mărțuică, născut la Caransebeș, a fostsădevină instructor la AeroclubulTeritorial Octavian Ulici din Caransebeș Flavius, un drum pe care-l consideră ”nu atât de ușor”. În 2020, înacelași an, a finalizatcursulpentruobținerealicenței de planor. A obținutlicențași a începutsăzboareși la Caransebeș, în lotuljudețeanși la Deva. A participat la diferitecompetiții, atât de aterizări de precizie, câtși de raiduri, competiții locale, darșinaționale.
”Întoțiaceștiani,amînceputsă-mi acumulez ore de instructor. Pentru a deveni instructor e nevoie de 150 de ore încalitate de pilot comandant, adică dupăceaiobținutlicența, tusăzbori cu acelavionpentrucă,bineînțeles, nu poți sădevii instructor fără o anumităexperiență. Înanul 2022, mi s-a oferitșansasămăangajez prima dată ca pilot de aeronavăîncadrul AeroclubuluiRomâniei, mai exact încadrulAeroclubuluiTeritorial Caransebeș. Tot înacel an, am începutșicursul de instructori, care din nouaînsemnat o parte de teorie, parte practică, multeexamene. Am obținutlicența de instructor; mi-a fosteliberatăînfebruarie 2023 și,în lunamai 2023, am avutprimulzborîncalitate de instructor. Este o adevăratăresponsabilitate.Pânăacum m-am ocupat de pregătirea practică a peste 15 tineri. De asemenea, predaușiparteateoretică”, a mai spus Flavius.
La nici 21 de ani, cărășeanul Flavius Mărțuică se ocupă de pregătirea altortineripentru a devenipiloți de avion, carieraacestuiafiind înplină ascensiune, pentrucăurmează cu multădeterminareșialteetapepentru a-șiîndeplinivisurile.
Unicul festival dedicat în totalitate cinematografiei din țara noastră, împlinește 14 ani
De 14 ani, Iașul înseamnă și „Serile Filmului Românesc”. Festivalul a câștigat publicul printr-un element de singularitate: este unicul care promovează doar cinematografia din România. An de an aduce în capitala Moldovei actori, regizori și scenografi de renume, care au făcut istorie în filmul românesc, precum și cineaști tineri, dar care s-au remarcat fulminant și au deja o reputație cinematografică.
L-a mai câștigat și datorită desfășurării impecabile, care nu a dezamăgit la nicio ediție, deși, așa cum spun organizatorii, situații incerteau tot apărut. Însă nici pandemia, nici detaliile logistice sau unele promisiuni ale sponsorilor care, în final, nu s-au concretizat, nu au reprezentat piedici pentru Cei de la Artis. Dimpotrivă, ei le-au luat drept provocări și lecții, iar acum sunt mai deciși ca oricând să mențină în fiecare vară atmosfera SFR din Piața Unirii, de la Ateneu sau de la Amfiteatrul Palas, acolo unde au loc cele mai multe dintre proiecții.
Anul acesta, SFR vine cu o premieră, pe lângă premierele care vor rula în perioada 9 – 13 august. Invitata specială va fi actrița Tora Vasilescu, primul star feminin căruia îi este dedicată o ediție. Ea se alătură, astfel, unor nume de referință care au fost în centrul evenimentelor SFR până acum: Sergiu Nicolaescu, Marcel Iureș, George Mihăiță, Florin Piersic, Cristian Mungiu, Horațiu Mălăele, Mircea Diaconu, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru.
Despre cum va fi ediția din acest an ne povestește Andrei Giurgia, fondatorul și directorul Festivalului Serile Filmului Românesc.
Andrei vine în emisiunea noastră și cu noutăți și detalii în premieră despre program și invitați, amănunte care, veți vedea, ademenesc, ne conving să dăm o fugă măcar la o proiecție, un scurtmetraj, un spectacol de teatru, o dezbatere sau o dimineață la cafea cu un invitat SFR. Sau, poate, la evenimentul în cadrul căruia sunt oferite premiile de excelență în cinematografie.
Andrei Giurgia ne spune, pe larg, istoria SFR, cum a început totul, cum a decurs și cum arată în prezent organizarea unui festival care, în numai cinci zile, reunește chiar și peste 70 de invitați și zeci de filme bune, dintre cele mai premiate.
Pasiunea pentru cinematografie l-a determinat să inițieze și alte evenimente culturale care plasează în centru filmul românesc și european.Împreună cu Cei de la Artis, asociație al cărei președinte este, a colindatprin țară cu o mulțime de proiecte de cinema.
Amintim o parte dintre ele, iar mai jos atașăm câteva cadre, în speranța că veți resimți, virtual, emoția transmisă de aceste manifestări:
Centenarul Filmului Românesc –proiect desfășurat în perioada 2018-2020, care a urmărit „întregirea hărții României Mari”. Cum? „Aducând istoria românilor pe marele ecran”. 100 de filme, selectate de critici de film, politologi, regizori au ajuns în 100 de localități din țară. Publicul a avut ocazia să vizioneze proiecțiile, iar la final să participe la sesiuni de Q&A, alături de personalități din cinematografia românească și specialiști din diverse domenii ale culturii.
Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria – proiect organizat, în perioada mai-octombrie 2022, de Asociația Artis, sub auspiciile Familiei Regale a României. Caravana „Centenarul Încoronării” a mers „pe urmele vizitelor Familiei Regale în România Întregită (1919-1927)”. Împreună cu cineaști și istorici, echipa a reușit să ducă filmul românesc în locurile parcurse de membrii Familiei Regale.
CineCopilăria – festival organizat în luna martie 2022, la Buhuși, dedicat Elisabetei Bostan, regizoarea celebrului film „Veronica”. „Regizoarea filmelor pentru copii” a fost sărbătorită la ea acasă, iar evenimentul a adunat peste 1.500 de spectatori la Casa de Cultură „Elisabeta Bostan”.Pe marele ecran au fost difuzate filme precum„Veronica” – proiecție aniversară 50 de ani de la lansare, „Campioana”, „Mama”, „Zâmbet de soare” și „Promisiuni”.
Festivalul „Ion Dichiseanu”, de la Adjud– în cadrul căruia marele actor este sărbătorit la el acasă de colegi de scenă, familie și prieteni. Festivalul cuprinde toate cele trei forme de artă prin care s-a remarcat Ion Dichiseanu – teatrul, filmul și muzica.
Festivalul FilmeDar, de la Cetatea medievală Feldioara – Lansat în 2021, festivalul este organizat de Primăria comunei Feldioara, cofinanțat de Consiliul Județean Brașov și prezentat de Serile Filmului Românesc; se desfășoară anual într-o cetate plină de istorie, tradiție și cultură și reunește actori, regizori și critici de film dornici de a prezenta publicului pagini din istoria și filmul românesc.
„Este vorba, în cele din urmă, despre o educație cinematografică, un public care, odată familiarizat cu astfel de evenimente va deveni mult mai conștient de importanța acestui tip de artă. Asta ne dorim”, susține Andrei Giurgia. În plus, „suntem și mai câștigați prin faptul că spectatorii rămân cu o emoție, o idee, un gând la sfârșitul unei ediții. E mare lucru”, încheie directorul SFR.
Așadar, cu încredere, vă invit să-l ascultați pe Andrei vorbind despre frumoasele și trainicele proiecte pe care le desfășoară atât acasă, la Iași, cât și în toooată țara. Și la care nu are de gând să renunțe așa ușor.
”Muzica este vibrația iubirii pe înțelesul fiecărei inimi”. (Ioan Gyuri Pascu)
Vom povesti despre muzică, voce și talent, încununate cu succes. În prim-plan va fi tânără generație de artiști brașoveni.
În luna mai, tinerii interpreți brașoveni, cu vârste cuprinse între 5 și 25 de ani, au avut ocazia să participe la prima competiție muzicală organizată de Radio România Brașov – ”Vocea de Radio”, desfășurată LIVE, exclusiv în studioul celui mai tânăr post de radio din rețeaua Societății Române de Radiodifuziune. Concursul organizat în parteneriat cu Asociația Domy Music Star a avut mai multe, iar în finală, după preselecții, au intrat 32 de participanți.
Timp de 3 săptămâni, finaliștii, toți din județul Brașov, s-au duelat în note muzicale pentru a convinge publicul și juriul că sunt cei mai buni. Au fost ascultați și văzuți de o lume întreagă în FM și online.
Juriul competiției a fost format din redactorii Radio România Brașov: Silvana Șerban, Martina Piukovici și Bogdan Cârstea.
Zeci de înscriși, un singur Mare Trofeu ”Vocea de Radio”. La Ediția I, acesta a fost câștigat de Emma Moroșanu, cu media 9,98, în vârstă de 11 ani. Aceasta studiază muzica și chiar concertează alături de una dintre artistele ei preferate, Dalma Kovacs.
„Muzica pentru mine este viață, un stil de a trăi, de a fi”, ne-a spus chiar concurenta care și-ar dori ca, o dată în viață, să aibă parte de un duet cu Olivia Rodrigo. Marele Trofeu ”Vocea de Radio” a reprezentat și premiul cel mare, calificarea directă și gratuită în finala Festivalului Internațional de Muzica Hermannstadtfest, Ediția a XI-a, de la Sibiu, unde brașoveanca a cucerit, din nou, juriul și a obținut Premiul II al categoriei sale de vârstă.
Vă invităm să o ascultați pe Emma Moroșanu chiar cu interpretarea care i-a adus Marele Trofeu al Ediției I ”Vocea de Radio”.
Printre cei care au cucerit definitiv publicul radio, dar și urmăritorii de pe Facebook au fost prichindeii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani, unii chiar debutând în lumea concursurilor muzicale la ”Vocea de Radio”. Ce reprezintă muzica pentru ei? Am aflat de la Anastasia Ilinca Grama, Mario-Ciprian Codreanu, Xenia Călinescu, Ștefania Buda, Sara Isabelle Pustai, Alexandru Dimitriu și Carina Teodora Oancea, toți cu Premiul I Junior.
Un alt finalist, Filip Duminciuc, a fost singurul concurent debutant, primind și el Premiul I Junior. De ce a ales să cânte? Am aflat chiar de la el:
Un detaliu inedit a fost faptul că publicul și-a putut alege favoritul printr-un sistem de votare public, pe pagina de Facebook Radio România Brașov. Fiecare participant a avut la dispoziție o săptămână pentru a–i fi votată prestația sa LIVE. Cursă a fost una acerbă. S-a votat masiv pentru cei 32 de finaliști, la final, însumându-se peste 5.100 de aprecieri și sute de comentarii.
Atât de strânsă a fost lupta încât, în dimineața ultimei zile de vot, era un câștigător, iar cu câteva ore înainte de încheierea votului, am avut alt câștigător. Astfel, Trofeul Publicului a mers la Elena Rebeca Rusuleț, cu 466 de voturi valabile, pe care vă invit să o ascultați cu prestația cu care a reușit să convingă publicul.
Următoarele două medii finale ale competiției muzicale ”Vocea de Radio” au aparținut participantelor Rebeca Maria Popa și Simina Oșan, ambele cu 9.91. Și acesta ne-au povestit, în direct, despre pasiunea lor pentru muzică:
De cele mai multe ori, puterea exemplului este cea mai mare, iar atunci când vine vorba despre o posbilă viitoare carieră muzicală, în mod cert, copiii și tinerii încearcă să fure meserie de la marii artiști. Cum fac acest lucru și de la cine, aflăm de la Andreea Cristea, Daria Rotaru și Alexandra Balint, toate cu nota 9,84 și Premiul II.
Au existat și concurenți care s-au făcut remarcați pe mai multe planuri. Acesta este și cazul Sarei Isabelle Pustai care a obținut pe lângă Premiul I Junior și Premiul II în clasamentul general cu media 9,80. Aceeași media au avut și participantele Otilia Scriminț și Alexandra Iuga, ambele cu premii și trofee la activ, dar și cu mulți ani de studiu muzical în sapte, experiență despre pe care ne-au oferit mai multe detalii.
Ultimele medii în Topul general au fost 9,75 – Cristina Maria Mihalache, Mențiune I, 9,72 – Ana Maria Zaharie și Xenia Călinescu, Mențiune II, și 9,68 – Denisa Hanzhanz , Mario Ciprian Codreanu și Antonia Cristea (Mențiune III). Haideți să aflăm ce trăiri au atunci când cântă: Cristina, Ana Maria, Denisa și Atonia!
Ineditul competiției ”Vocea de Radio” a constat și în fapul că a existat și o comisie de jurizare secundară, formată tot din redactori Radio România Brașov, cu ștate vechi în presa brașoveană și națională, dar și cu pregătire și competențe în aria promovării media, colegele noastre Camelia Vlad, Theodora Ghiorghiu și Mihaela Chirac.
Această comisie a stabilit care dintre participanți s-a prezentat cel mai bine în fața publicului online, luându-se în calcul atât prestația vocală, cât și prezența artistică sau carisma. Astfel, Trofeul Online Radio România Brașov FM a fost obținut de Alexia Vay, cu media 9,98. Înainte cu doar o săptămână de prestația de la ”Vocea de Radio”, brașoveanca ridicase publicul și juriul în picioare la ”Românii au Talent”. Haideți să îi ascultăm prestația LIVE din competiția organizată de Radio România Brașov!
În cadrul Galei ”Vocea de Radio”, care s-a desfășurat tot în studioul și sediul Radio România Brașov, la finalul lunii mai, au fost acordate și o serie de premii speciale, unele dintre cele mai râvnit au fost cele de promovare radio, primite de participantele: Maya Stroia, Denisa Ponciu, Medeea Alexandra Gheorma, Viktoria Pușdercă, Maria Cristina Nedelcu, Samara Beianu și Teodora Scutaru. Acestea ne-au povestit, pe rând, despre pasiunea lor pentru muzică și pentru anumiți artiști.
Un alt premiu special a fost ”Remember Artist”, câștigat de Vlad Pedestru, cu o interpretare din repertoriul Elevis Presley, participant pasionat și de teatru.
Ambele comisii de jurizare au simțit să acorde și câte un ”Premiu special al juriului”. Cele două premii au ajuns la Ana Moise și Ilinca Mara Cojocaru
”Vocea de Radio” a fost o competiție care, în primul rând, si-a propus să evidențieze artiștii brașoveni care pot oferi un pachet artistic complet. Astfel, în cadrul stabilirii clasamentului general s-a ținut cont de la abilitățile vocale și timbrul vocal, până la alegerea potrivită a piesei și prezența scenică, dar o noutate au fost abilitățile de comunicare notate în urma dialogului radio.
Promovarea tinerilor interpreți nu s-a oprit după gala de premiere. Așadar, pe 1 Iunie ”Vocea de Radio” a răsunat în Piața Sfatului din Brașov. Finaliștii competiției muzicale organizată de Radio România Brașov au oferit un spectacol de muzică LIVE, de peste 2 ore, care a încheiat evenimentul organizat de Primăria Brașov și Breasla Meșteșugarilor, cu ocazia Zilei Copilului. De la cei mai mici participanți până la cei mai mari, aceștia au interpretat piese din repertoriul românesc și internațional.
Violonista Teodora Todoran, selectată de Fundația Regală Principesa Margareta și de numeroase Orchestre Internaționale
Teodora Iulia Todoran este o tânără din județul Mureș care impresionează prin talentul său la vioară. La doar 17 ani este membră în Orchestra Regală de Tineret a Olandei și solist alături de Filarmonica de Stat din Târgu Mureș. Pentru al doilea an, Teodora a fost selectată de Fundația Regală Principesa Margareta a României pentru a primi o bursă, ca sprijin pentru dezvoltarea cunoștințelor muzicale și a unei cariere artistice.
”E mai lesne a-ți spune povestea vieții, cu arcușul și cu o vioară în mâini, spune Teodora. Când cuvintele sunt de prisos, muzica vorbește!
Povestea de succes a marilor artiști începe în copilărie. Teodora Todoran este elevă în clasa a XI-a la Liceul Vocațional de Artă din Târgu Mureș și a făcut primii pași spre muzică la vârsta de 6 ani. S-a născut și trăiește în satul Căpușu de Câmpie, în comuna Iclănzel din județul Mureș și face zilnic naveta la școală, parcurgând o distanță de 30 km. Tatăl său este preot, are talent muzical, mama cântă cu vocea, uneori, dar niciun membru al familiei nu studiază vreun instrument.
Înainte de a merge la școală, Teodora le-a cerut părinților să îi cumpere o chitară, precum voiau toți prietenii ei. Părinții au îndemnat-o să aleagă vioara, un instrument mai complex, care i-ar putea aduce celebritatea în săli mari de concerte. Micuței Teodora i-a surâs ideea și a acceptat să studieze vioara, în privat. În clasa a IV-a, după multe momente în care a vrut să renunțe la instrument, s-a înscris la Liceul Vocațional de Artă din Târgu Mureș, ajungând la clasa profesorului univ. dr. Valeriu Maior. Împreună au început călătoria pe un drum cu performanțe și rezultate, iar talentul i-a fost astfel, confirmat și înmulțit, prin muncă. Primii doi ani de studiu la vioară sunt cei mai grei.
”După ce reușești să dobândești o tehnică impecabilă, calea spre a deveni un artist desăvârșit, este tot mai dificilă. Toate lucrările pentru vioară, studiate și cerute la examene sunt de dimensiuni ample și cu o dificultate mare”, ne spune Teodora Todoran, după 11 ani de experiență în studiul viorii.
Unite, pasiunea, sprijinul, munca și disciplina care sporesc talentul, fac ca totul să fie posibil. Teodora a participat la olimpiade și concursuri naționale și internaționale unde a obținut numeroase premii, cele mai însemnate fiind Marele Premiu la Concursul național „Geantă-Manoliu”, Locul I la Concursul Național de Interpretare Instrumentală „Lira de Aur”, Marele Premiu la Concursul Național „Șansă egală” și „Gold Prize” la World Classical Music Awards.
În anul 2018, Teodora a susținut primul său concert, ca solist, cu Orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș, iar în anul 2019, grație rezultatelor deosebite obținute, a primit o bursă din partea Fundației Japoneze „Kumamoto-Romania Association” și a avut ocazia de a concerta sub bagheta dirijorului Shinya Ozaki. Teodora a fost membră în Orchestra Mondială de Tineret „Kodaly Zoltan”, iar de puțin timp, a fost acceptată în Orchestra Regală de Tineret a Olandei „Concertgebouworkest Young Orchestra”.
În luna august a acestui an Teodora va pleca în Olanda, împreună cu alți trei elevi români talentați, pentru pregătiri și concerte pe care le vor susține în Amsterdam și Berlin. Prin programul „Tinere Talente”, Fundația Regală Principesa Margareta a României oferă sprijin tinerilor pentru dezvoltarea unei cariere artistice și pentru dezvoltarea cunoștințelor muzicale. În cadrul programului, elevii și studenții participă la diferite masterclass-uri, concursuri naționale și internaționale.
Pentru a doua oară, Teodora Todoran a obținut bursa oferită de Fundația Regală, care i-a oferit șansa de a călători și de a cunoaște oameni importanți din lumea muzicii. Cu ajutorul financiar primit, Teodora poate acoperi o mare parte din cheltuielile pentru concursuri, sprijinind astfel efortul părinților, care îi sunt mereu alături. Recent și-a achiziționat și accesorii pentru vioară care o vor ajuta să își perfecționeze tehnica și stilul, pentru a transmite cât mai bine, publicului, lucrările interpretate.
Tânăra violonistă ne-a prezentat o mică filă din jurnalul călătoriilor muzicale, o experiență cu trăiri și emoții intense, din timpul turneului de anul trecut cu Orchestra Mondială de Tineret „Kodaly Zoltan”, când a primit propunerea de a fi, pentru o zi, la doar 16 ani, concertmaestru. Momente cu zâmbete au fost și la concertul de final de an al elevilor de la Liceul Vocațional de Artă, sub bagheta dirijorului Remus Grama.
Teodora ne recomandă un top al lucrărilor pentru vioară care și-au confirmat de-a lungul timpului valoarea inestimabilă și care ne oferă momente de mare încărcătură emoțională: lucrarea sa preferată „Concertul pentru vioară” de Piotr Ilici Ceaikovski, Simfonia a IX-a „Lumea nouă” de Antonin Dvorak, „Simfonia a V-a” de P.I. Ceaikovski și „Ciaccona” de Antonio Bertali.
De sute de ani vioara se află în centrul atenției, fiind un instrument de bază într-o orchestră. Fie într-o sală mare de concerte, fie acasă, bucuria de a interpreta la vioară partituri alese este la fel de mare, iar emoțiile, la fel de intense, însă nicio redare online a unui concert nu va putea egala acea electricitate din aer care se instalează într-o sală cu public.
„Muzica e suficientă pentru a trăi, dar o viaţă nu e destul de lungă pentru muzică” spunea Rahmaninov și e citatul preferat al tinerei Teodora Todoran.
După terminarea studiilor liceale, Teodora Todoran va descoperi noi lumi, noi tărâmuri ale muzicii și își va perfecționa tehnica la vioară în străinătate, pentru a deveni un artist complet. Îi dorim mult succes și o susținem în realizarea tuturor visurilor!
„Ce exprimăm prin muzică, nu putem prin cuvinte. Trecem de ceea ce este omul și încercăm să ajungem la sufletul lui. Să pot să îi dau omului o stare de liniște, asta încerc întotdeauna.” – Teodora Todoran
După ani de muncă, sacrificii și dezamăgiri, aur european pentru luptătoarea craioveană Alexandra Nicoleta Anghel
Invitata noastră de astăzi este Alexandra Nicoleta Anghel, o tânără sportivă medaliată cu aur la Campionatele Europene de Lupte de la Zagreb (Croația), competiție desfășurată în luna aprilie a acestui an. După bronzul european obținut în 2018 la Kaspiysk (Rusia) şi bronzul mondial de anul trecut, cucerit la Belgrad (Serbia), aceasta este până acum cea mai mare performanță a unei sportive de excepție care s-a dovedit o adevărată luptătoare nu doar în sala de sport, ci și în afara ei.
Istoria suferinței și a renașterii Alexandrei Anghel a început în 2019, când luptătoarea craioveană s-a accidentat grav, confruntându-se cu o problemă medicală sinonimă cu abandonul sportului de performanță. Nu însă și pentru ea, căci în ciuda durerilor, uneori insuportabile, Alexandra Nicoleta Anghel a strâns din dinți și a continuat să lupte, dând dovadă de o forță mentală și de o voință rar întâlnite. 2019 a fost și anul în care, spune Alexandra, “am pierdut patru medalii, de fiecare dată mă opream lângă podium, deși știam că le pot învinge pe adversarele mele, dar durerile cervicale aveau un rol hotărâtor și mă împiedicau să obțin rezultatele dorite”.
Finala pentru locul 3 din cadrul categoriei 72 kg de lupte feminine, disputata intre Alexandra Nicoleta ANGHEL (Romania) și Tatiana KOLESNIKOVA MOROZOVA (Rusia) in cadrul Campionatelor Europene de lupte pentru seniori, eveniment desfasurat la Sala Polivalenta, Bucuresti, vineri, 12 aprilie 2019. Inquam Photos / Alberto Groșescu
Anul următor, în 2020, nu a putut participa la competiții, așa că a început recuperarea medical, dar, când a revenit pe saltea, durerile au reapărut. A urmat încă un an de așteptare în care lumea sportului se întreba ce s-a întâmplat cu marea speranță a luptelor, mulți crezând că sportiva din Craiova a abandonat prematur activitatea competițională. Alexandra Anghel avea însă de ales între renunțarea la sportul de performanță, putând să ducă o viață fără dureri și fără probleme medicale, sau continuarea promițătoarei ei cariere sportive, dar cu prețul unei complicate intervenții chirurgicale la vertebrele cervicale. Cu tenacitatea-i caracteristică, Alexandra a optat pentru calea cea mai anevoiasă, asta și pentru că îi promisese tatălui ei, care acum o veghează din ceruri, că va ajunge o mare campioană. Ceea ce s-a și întâmplat.
“Mi-am dorit mereu să mi se cânte imnul, iar acest lucru m-a ambiţionat să revin şi să nu renunţ la viaţa sportivă” – Alexandra Nicoleta Anghel
După bronzul european obţinut în 2018 la Kaspiysk (Rusia), în septembrie 2022, Alexandra Nicoleta Anghel a cucerit medalia de bronz la Campionatele Mondiale de Lupte de la Belgrad (Serbia), la categoria 72 de kilograme. Învingătoare cu nemțoaica Lilly Schneider și canadianca Shauna Ailein Kuebeck în primele runde, Alexandra a fost eliminată în semifinale de kazaha Zhamila Bakbergenova. Drept urmare, Alexandra Anghel a luptat pentru medalia de bronz cu Svetlana Oknazarova, din Uzbekistan, pe care a învins-o prin superioritate tehnică, scor 10-0.
Pe 21 aprilie 2023, Alexandra Nicoleta Anghel a cucerit medalia de aur la Campionatele Europene de Lupte de la Zagreb (Croația), în limitele categoriei 72 de kilograme, după ce a învins-o în finală pe turcoaica Buşe Cavusoglu Tosun. Sportiva română a dispus în sferturi de franţuzoaica Pauline Denise Lecarpentier, iar în semifinale a trecut de ucraineanca Liudmila Pavloveţ Ticina.
Realizator: Gabriel Liviu Balica
Credit foto: Federația Română de Lupte, Alexandra Nicoleta Anghel, Radio România Oltenia-Craiova
Cusătura iei tradiționale românești meșteșugită pe pânză și încondeiată pe ouă de struț
În luna iunie este, printre altele, și sărbătoarea iei românești. În 2022, Președintele României a promulgat o lege prin care ziua de 24 iunie devenea „Ziua Iei”.
Ia românească, parte a costumului tradițional, este dovada că timpul și toate faptele petrecute de-a lungul lui, bune sau rele, nu pot să șteargă întru totul elementele de identitate culturală a unei țări. Oamenii din această țară, plecați peste hotare sau rămași au și au avut cea mai mare contribuție la a duce mai departe moștenirea și semnificațiile acestei părți din portul popular, de aproape un veac.
Ia noastră autentică, a românilor, e cusută de mână, iar cusătura e o formă de meditație. În ea se împletesc gânduri, emoții, nostalgii, poate chiar lacrimi sau râsete cu poftă de pe la șezători și câte și mai câte. Iar omul care o îmbracă duce cu el nu doar mândria unui port trudit și frumos, ci și toate aceste trăiri. De aceea, se spune că fiecare ie este unică nu doar pentru model, ci datorită amprentei sufletului care o coase.
Doamna Mariana Gecan este meșter popular în Cluj-Napoca. De loc, e de prin părțile Bistriței, însă și-a făcut rost la Cluj. Coase de multă vreme, iar cusutul i-a fost drag dintotdeauna. Iile ei au ajuns prin Europa și sunt în continuare foarte apreciate. Dovadă sunt un magazin din Bruxelles pe care îl aprovizionează destul de des, dar și vânzările pe care le face la diverse târguri la care participă în țară și în străinătate.
Mie îmi place mult să cos. Mă relaxează lucrul de mână. Cel mai mult îmi place să creez ii noi, catrințe sau poale, după modele vechi. Este foarte important să ne păstrăm tradițiile, identificarea poporului nostru românesc!
Pentru a coase o cămașă populară sau o ie, mă inspir după planșe sau cămăși vechi, găsite prin lăzile bunicii sau expuse la muzeu. Cel mai mult îmi place să lucrez cu mărgele. Merge mult mai anevoios, dar îmi place mai mult. Sunt cursantă a Școlii de Arte Tudor Jarda din Cluj-Napoca, Secția țesut-cusut și, pentru unul din examene, am cusut o cămașă cu mărgele, din Bistrița, cu șiră peste cot. Pentru a înfrumuseța cămașa populară sau ia, la mâneci, fac danteluță cu croșeta (cipcă se spune pe la noi). De loc, sunt din județul Bistrița-Năsăud, satul Ciceu Corabia, de la Cetatea Ciceului și cu mândrie vă spun că bistrițenii sunt oameni harnici și de omenie!
Sunt o persoană care îi învață și pe alții arta asta a cusutului și tehnicile de cusut. Tot timpul am de învățat, știu asta. Am făcut cursuri de cusături tradiționale, am participat la multe șezători și studiez modele pe care le întâlnesc pentru prima dată. Nu am un model anume. Cos după preferințele oamenilor, dar la noi în Ardeal, cele mai apreciate sunt iile cu motive florale. Singură, de mână, închei iile și cămășile. Așa se fac lucrurile, tradițional. Fac și cheițe, diferite tipuri, înnodățică, purecel sau zig-zag. La ia adevărată, autentică, nimic nu se coase la mașina de cusut.
Mie, munca aceasta îmi aduce o stare de bine. Când creezi cu sufletul, simți că toată lumea este a ta, că totul este bine și frumos.
Mă găsiți și pe Facebook – am pagina Costume Populare Cluj sau la diversele târguri organizate cu Asociația Produs de Cluj.
Pentru fiecare piesă cusută am amintiri frumoase! Fiecare îmi dă mulțumire sufletească și totodată materială, pentru că doar asta fac, nu mai am alt serviciu! Tot timpul mi-l dedic cusutului! Simt că am fost binecuvântată cu acest har! Cred că fiecare dintre noi este un artist în sufletul lui! Doar trebuie descoperit! O viață avem! Și este foarte important să fii mulțumit cu ceea ce faci! Cu ceea ce ești ! Îndemn pe fiecare să facă ceea ce simte cu sufletul! (Mariana Gecan)
Foto: Mariana Gecan
Foto: Mariana Gecan
Foto: Mariana Gecan
Foto: Mariana Gecan
Costumul tradițional este, probabil, expresia cea mai grăitoare dintre formele de manifestare ale artei populare românești. Costumul popular spune povestea femeii de odinioară, a bunului ei gust și a simțului său estetic, dar și a măiestriei în arta cusutului și brodatului, care s-a rafinat de la o generație la alta. Dintre toate piesele componente ale costumului tradițional românesc, IA este astăzi cea mai apreciată, ușor de integrat în vestimentația actuală. Observând semnele și simbolurile din altița cămășii sau din râurile cusute pe mânecă pe care le-a regăsit în arta ouălor încondeiate, artistul clujean Mariana Andone Rotaru, expert în bunuri de patrimoniu, muzeograf și arheolog, le-a adunat într-o colecție inedită de ouă de struț încondeiate care se află în această perioadă la Timișoara. Și, astfel, prin broderia în coajă de ou, artista spune povestea cămășilor de patrimoniu din majoritatea zonelor geografice ale țării noastre, acolo unde, femei harnice și pricepute au transmis, de-a lungul vremii, sentimente exprimate prin culoare și model.
”Deși de mai multă vreme admiram frumusețea cămășii noastre tradiționale, devărata valoare a iei am descoperit-o abia în urma cu cațiva ani, atât prin intermediul colaborării cu unii colecționari și colegi etnografi la organizarea unor expoziții, dar și prin intermediul Șezătorilor și a comunităților online: La blouse roumaine, Măiestria, Semne cusute și altele.
Dintre toate piesele componente ale costumului tradițional, ia este astăzi cea mai apreciată, fiind ușor integrată în vestimentație, la o pereche de blugi sau fustă. De aceea, tot mai multe femei, mai ales din marile orașe, preferă să-și coasă propriile ii care sunt, de fapt, reconstituiri ale unor piese de patrimoniu. Deși există mai multe tipuri de croiuri, cămașa cu altiță este cea mai răspândită. Ca membră a grupului Arta acului, la Cluj și eu mi-am cusut propria cămașă cu altiță după o piesă din colecția Brătianu, aflată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Semnele și simbolurile din cusătura tradițională le-am regăsit în modelele încondeiate pe coaja oului pascal: rombul, pătratul, crucea cu brațe frânte, zigzaguri și meandre, pomul vieții, toate cu un rost și rol bine definite în structura ornamentală a cămașii, vorbind despre universul spiritual și legătura cu mediul, cu natura a țărăncii harnice care a cusut cămașa. Culorile și materialele folosite transmit informații despre statutul social și material al posesoarei.
Foto: Mariana Andone
Foto: Mariana Andone
Foto: Mariana Andone
Foto: Mariana Andone
Practic, așa a luat naștere ideea transpunerii acestor motive în coaja oului de struț, propunând astfel iubitorilor de artă și de frumos continuarea dialogului dintre piesele de patrimoniu, cămășile tradiționale și creațiile marca MaryAndo– ouă de struț încondeaite și încrustate.
Abordarea inedită vizează deopotrivă aspecte tehnice și estetice. Frumusețea și valoarea iilor este dată și de îmbinarea mai multor puncte de cusătură, aspect pe care eu l-am surprins prin realizarea decorului, folosind mai multe tehnici arhaice, precum încondeierea cu băi successive de culoare, încrustarea fizico-chimică, încondeierea cu ceară în relief și aplicarea unor mărgeluțe viu colarate, folosind totodată foiță de aur de 24K și de argint pentru a sugera paietele sau firul metalic. Pentru colecția de anul trecut, ”Geometrie și flori în coaja de ou”, m-am inspirat din semnele cusute pe altițele cămășilor din Bucovina atât de viu colarate, din geometria ciupagului cusut pe cutulițe în Transilvania, din decorul atât de frumos al cămășilor din Ținutul Pădurenilor sau motivele cusute pe cămășile de pe Valea Hârtibaciului, și nu numai, interpretându-le pe volume curbate în creații unice.
Colecția de casete de bijuterii din ou de struț, SÂNZÂIANA, lansată în aceestă primăvară a fost creată cu migală și măiestrIE, cu aur și argint, asemeni izvoadelor care m-au inspirat, unele dintre cele mai rafinate cămăși vechi românești din Banat și zona Muscel, brodate cu mătase albă, bumbac sau fir metalic auriu, având totodată ca sursă de inspirație o superbă cămașă cu ”altițe solare” din zona Cașin (jud. Bacău).
Ornamentația încrustată pe suprafețele ovoidale este realizată în limbajul specific acestei arte. Toate lucrările mele în coajă de ou de struț sunt expuse la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara în cadrul expoziției INSPIRAȚIE ÎN CREAȚIE, curatoriată de domnul Marius Matei, iar expoziția mai poate vi vizitată și în luna iunie 2023. (Mariana Andone Rotaru)
Azi vorbim cu și despre Horia Colibășanu, care an de an ne ține cu sufletul la gură, de emoție, de frică ori suspans! Iar când reușește să atingă vârful, euforia reușitei sale traversează țara ca un val!
Provocarea de a duce tricolorul pe cele mai înalte vârfuri muntoase ale lumii e deja obicei pentru tânărul Horia Colibășanu.
Este medic stomatolog de profesie însă ce l-a pus pe harta lumii dar și domeniul în care a stabilit multe recorduri este alpinismul – hobby-ul, pasiunea care îi dă în fiecare zi avânt să provoace frumoasa dar și imprevizibila natură!
În mod normal, în această perioadă a anului ar fi fost deja în tabăra de acomodare, din munții Himalaya. De data aceasta, însă, alpinistul a ales un summit nou, în altă țară – una cu mult tumult, însă care nu va afecta expediția.
Expediția din acest an îl va duce pe Horia Colibășanu față în față cu Broad Peak, tot parte din lanțul Himalayan. Este frate cu alte patru vârfuri, tot de pe teritoriul pakistanez, un munte pe care nu a mai încercat să îl cucerească. Va fi împreună cu partnereul său, Marius Gane, alături de care și-a planificat traseul. Niciunul nu a încercat să urce acest vârf, deci va fi o premieră pentru ambii alpiniști. Motivația dar și obișnuința te pot ajuta să depășești momentele de izolare. ”Nu ești singur acolo dar da, e o dificultate să trai între stânci și ghețuri 2 luni. La prima expediție chiar mi-a fost foarte greu, am stat două luni jumate acolo și ultima jumătate de lună a fost foarte grea. Te simți așa, ca la pușcărie, pentru că nu prea poți să pleci când vrei, trebuie să pleci când se termină expediția. E un mediu ostil și trebuie să fii ori motivat, cum am fost la prima expediție, în care îmi doream foarte mult să fiu acolo și să urc vârful, sau să fii obișnuit(…).” spune Horia.
Everestul l-a cucerit în 2017.
O premieră românească de excepție – fără șerpași, fără oxigen suplimentar!
Foto: Horia Colibășanu
Foto: Horia Colibășanu
Foto: arhivă Ioana Sapianu
Foto: arhivă Ioana Sapianu
Foto: arhivă Ioana Sapianu
Foto: Horia Colibășanu
Anul 2022 a fost acela în care Horia a revenit în peisaj, cu un alt colos cucerit: Kanchenjunga, tot prin propriile puteri, tot o premieră pentru România și un adevărat periplu, în fața provocărilor naturii!
Fiecare dintre aceste vârfuri vine cu niște provocări imense! Expediția de anul acesta va însemna și o…revedere. Al doilea vârf al lumii – K2 – este și primul vârf de peste 8 mii de metri, pe care l-a cucerit Horia. E un vârf despre care mulți alpiniști spun că este mai periculos și mai capricios decât însuși Everestul. ”N-am mai fost în Pakistan de atunci, din 2004(…)” spuneHoria, “(…) șiestevecinul de pesteghețar al Broad Peak-ului. Elesuntfoarteapropiateunul de celălaltși, de pe K2 se vede Broad Peak, celmaiaproape, și de pe Broad Peak se vedefoartefrumos K2”
Sunt șanse destul de mari ca întreg periplul să îl vedem și noi, cei de acasă, aproape în timp real. Pentru Horia, expediția înseamnă urcare pe vârfuri înalte dar și imagini spectaculoase, pe care le surprinde la fiecare pas! Acum 20 de ani, tehnologia era rudimentară iar singurul contact cu familia era un telefon simplu care se conecta prin satelit. Acum, posibilitățile sunt mult mai mari, doar vremea să țină cu el. ”Dacă-i totul în regulă, am ajuns la o oră potrivită și nu este foarte mare grabă și nu-mi îngheață mâinile pe telefon, da, probabil că și un live pe Facebook. De obicei, o mare problemă sus pe vârf este că sunt – 20 de grade și, dacă stai prea mult cu mâinile fără mănușă, un pic te ia cu frig.”
Horia, îți ținem pumnii pentru expediție, îți dorim vreme bună și drum fără incidente! Stăm cu ochii pe tine și așteptăm, ca de fiecare dată, vestea de la summit și să te întorci acasă cu al 10-lea optmiar în palmares!
Realizator: Ioana Sapianu
Fotografii: arhivă Ioana Sapianu și pagina de Facebook Horia Colibășanu
În ediția din această săptămână a emisiunii ”România de nota 10” vă propunem să îl cunoașteți pe Sorin Andrici, plutonier adjutant șef în Jandarmeria Tulcea, pasionat de atletism. În vârstă de 48 de ani, Sorin Andrici a fost singurul reprezentant al României la Ultramaratonul de 6 zile desfășurat în luna martie în Italia, acolo unde și-a depășit recordul personal, alergând, cu foarte scurte pauze, în total, 582 de km.
În cele mai multe competiții, participă pentru cauze nobile, cel mai recent maraton la care a alergat, la începutul lunii aprilie, încercând să sprijine înființarea unui centru pentru copiii cu autism în Galați.
”Fiecare cursă la care particip este, pentru mine, o misiune pe care trebuie să o duc până la capăt, la fel ca misiunile profesionale”, ne mărturisește Sorin Andrici care își amintește de ultramaratonul din Italia, de departe, cel mai dificil de până acum. Vremea a fost nefavorabilă, era foarte multă umezeală și frig iar el nu era în cea mai bună condiție fizică din cauza unei răceli. Cu toate acestea, a avut suficientă ambiție, motivație și determinare să termine cursa clasându-se pe locul cinci la categorie și pe locul 18 la general, o poziție mai mult decât onorabilă.
Sorin Andrici: ”Tehnic, ultramaratonul înseamnă tot ce depășește 42 de kilometri dar proba de 24 de ore e foarte grea pentru cine nu se antrenează în acest scop. Treci prin diferite stări, majoritatea abandonează repede cursa, trebuie să știi să o abordezi. E mai mult o cursă cu tine, cu mentalul. Când nu mai poți, trebuie să mai poți puțin. Cam asta e! Trebuie să mai poți”.
Următoarea provocare, pentru Sorin Andrici va fi cursa de înot care va avea loc chiar de Ziua Copilului, pe 1 iunie, la Tulcea. Va înota timp de 24 de ore în bazinul didactic, pentru a strânge fonduri pentru un copil suferind în vârstă de zece ani ce urmează a fi operat în Turcia.
Plutonierul adjutant șef Sorin Andrici nu este la prima acțiune de acest gen, el reușind să înoate în 12 ore, 22.100 de metri, în sprijinul unui coleg de-al său. Oricând are ocazia, susţine cauzele umanitare ale copiilor cu autism, celor cu sindrom Down, dar şi a persoanelor care, la un moment în viaţă, au nevoie de sprijin pentru a merge mai departe. Tot ceea ce face este din altruism şi solidaritate pentru cei care au nevoie de sprijin, şansă la viaţă şi speranţă.
În luna septembrie, Sorin Andrici va participa din nou la maratonul ”Alerg pentru autism 24h”, de pe plaja din Mamaia, o cursă în care este susținut, ca de fiecare dată, atât de tulceni cât și de constănțeni. Recunoștința sa se îndreaptă mereu și către soție, cea care îi stă mereu alături, în toate competițiile.
Bine v-am regăsit, dragi prieteni, la România de Nota 10! Astăzi vă invit la Brașov unde vom cunoaște o mică parte din istoria acestor meleaguri prin filtrul unei personalități marcante ce aparține locului. Vom arăta că România de Nota 10 nu are doar prezent și viitor, ci și un trecut mai strălucior decât tot ce știam noi, un trecut ascuns printre litere chirilice, limbi pierdute în negura timpului și file de poveste vechi de secole.
S-a născut pe 22 martie 1948 în satul Deal din județul Alba, însă la vârsta de 10 ani, tatăl său a decis că e mai bine să-l trimită la poalele Tâmpei cât timp el va fi fugar în munți. Este momentul din istoria vieții sale pe care și-l amintește și acum, la vârsta de 75 de ani, cu ochii în lacrimi. Aici, la Brașov, Vâsa lu’ Coman, așa cum i se spunea în copilărie, deslușește tainele scrisului de altădată, îl întâlnește pe Mihail Sadoveanu și îi povestește o întâmplare ce avea să devină poveste în scrierile autorului, iar după decenii întregi devine cetățean de onoare al Brașovului în anul de grație 2023.
Am stat de vorbă cu o adevărată enciclopedie umană, profesor doctor Vasile Oltean, preot, filolog, muzeograf timp de 54 de ani, profesor și teolog, fost director al Muzeului Primei Școli Românești, un iubitor al Șcheiului și al tradițiilor locului, vorbitor, printre altele, de latină, slavă și greacă, cel care ne-a purtat prin cele 28 de cărți ale sale cu vorba, poveștile și istoria neștiută a Brașovului.
Întâlnirea de suflet cu părintele Vasile Oltean s-a desfășurat într-un loc încărcat de istorie și simbolistică, Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului.
În acest spațiu religios și cultural, părintele ne-a povestit despre cei care pun în scena una dintre tradițiile cele mai dragi sufletului său, Junii Brașovului, un grup de tineri, bătrâni și chiar copii călăreți din Șcheii Brașovului. În zilele noastre aceștia au doar funcție ceremonială care, an de an, se manifestă prin coborârea lor în cetate, un eveniment unic în România, care atrage mii de turiști din țară și din străinătate. Cele șapte grupuri de Juni costumați distinctiv și cu însemne specifice defilează călare prin centrul Brașovului în prima duminică după cea a Paștelui ortodox, Duminica Tomii. Mult timp Junii nu au avut voie să intre în cetate, însă cursul istoriei lor s-a schimbat odată cu venirea lui Mihai Viteazu la Brașov. Cercetările profesorului doctor Vasile Oltean au scos la iveală o parte dintre simbolurile dacice regăsit în aceste manifestări.
Părintele Vasile Oltean își amintește cu mare drag de prima sa carte publicată în 1982, însă vorbește cu emoție despre întreaga sa colecție de cărți de mare preț. Volume vechi de sute de ani și chiar un exemplar ce împlinește aproape un 1 mileniu, prima carte slavă din lume sau cărți de la Nurnberg, Roma ori Paris din secolul XIV, toate fac parte din colecția sa și sunt supuse cercetării sale constante.
La finalul dialogului nostru, care a avut loc chiar în ziua în care alături de soția sa împlineau 51 de ani de la căsătorie, părintele Vasile Oltean a avut și câteva gânduri pentru tânăra generație pe care și-ar dori-o mai însetată de cunoaștere.
Dragi prieteni, am avut parte de o ediție a emisiunii de România de Nota 10 cât o întreagă lecție de istorie, cultură, relgie și simbolism. Aceasta este România noastră, loc binecuvântat cu o istorie încă învăluită în mistere, cu o limbă ce se vorbește de secole în acest permietru, cu valori intelectuale și spirituale inegalabile.
Anna Riatti UNICEF Representative in Romania visiting Brasov communityes
O Românie de nota 10 înseamnă și o Românie pentru fiecare copil. Această inițiativă UNICEF care în vedere ”asigurarea incluziunii sociale – ruperea cercului vicios al excluziunii în cazul copiilor celor mai vulnerabili din România” este finanțată prin Granturile Norvegiene 2014-2021 în cadrul Programului Dezvoltare locală administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.
Pentru a afla cum s-a construit acest proiect, ca o strategie bine gândită, asemănătoare unui puzzle, am stat de vorbă cu Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România și cu Despina Andrei – Manager Comunicare şi strângere de fonduri, UNICEF România.
Parteneriatul dintre UNICEF România și instituția radioului public prin Departamentul Studiouri Teritoriale Radio România contribuie la implementarea campaniei România pentru fiecare copil.
Doamna Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România ne-a spus ce a stat la baza inițiativei România pentru fiecare copil și care sunt componentele acestui proiect important:
”Prin această inițiativă – România pentru fiecare copil vrem să ne asigurăm că fiecare copil din România are acces la servicii de bază. Așa cum este cunoscut, circa 42% din copiii din România se află la risc de sărăcie și excluziune socială. În special pentru cei care trăiesc în zone rurale este încă foarte dificil să acceseze servicii de bază din domeniile educației, al sănătății, să aibă acces corespunzător la apa potabilă și la servicii de salubritate, la nutriție adecvată. De asemenea, și pentru copiii care au nevoie de servicii specializate, este greu să acceseze aceste servicii, de aceea am dezvoltat această inițiativă România pentru fiecare copil, care susține copiii să aibă acces la educație, servicii de sănătate și la cele specializate de care ar avea nevoie.
Proiectul are trei componente principale. Una este testarea, înființarea unui model pentru servicii comunitare integrate, de care este nevoie în comunități. Proiectul se concentrează pe a asigura că în fiecare comunitate avem cel puțin un lucrător social, o asistentă comunitară, un consilier școlar, doctor, logoped, psiholog, care să furnizeze serviciile bazate pe nevoile comunității respective. Testăm acest model în cinci comunități locale și obiectivul nostru este să îl extindem în viitor.
Apoi avem o componentă care se concentrează pe susținerea acestor cinci comunități pentru a deveni comunități prietenoase cu copiii. Le susținem prin analize privind situația copiilor și tinerilor și realizarea unor planuri de acțiune. Ne asigurăm că tinerii și copiii participă la aceste analize și la planificare, că iau parte la dezvoltarea planurilor locale.
A treia componentă se referă la promovarea educației incluzive de calitate, pentru a ne asigura că fiecare școală este deschisă pentru toți copiii, inclusiv copii cu dizabilități. În acest sens, organizăm numeroase traininguri pentru cadrele didactice, despre cum să se asigure că, în procesul de predare, pun copilul în centru, pentru a nu exclude niciun copil de la o educație de calitate.”
Anna Riatti UNICEF Representative in Romania visiting Brasov communityes
Parental education class.
Anna Riatti UNICEF Representative in Romaia
La finalul interviului acordat, Doamna Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România a declarat:
”În primul rând, mulțumesc radioului public pentru continua susținere în a împărtăși publicului munca UNICEF în România. Sunt atât de multe bune practici în România privind dezvoltarea accesului la servicii pentru copii, atât de mulți buni profesioniști care lucrează cu noi și care sunt foarte dedicați, la nivel local, pentru a se asigura că fiecare copil are acces la educație, sănătate, și aș vrea să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri pentru colaborare. Al doilea mesaj pe care îl transmit este că finalizăm acest program la sfârșitul anului 2023 și pentru mine este o ocazie de a lansa un apel către public de a continua să susțină UNICEF în activitatea sa. Ajutați-ne să susținem fiecare copil să aibă acces la bune oportunități în țară. Mulțumesc!”
UNICEF aduce în România cele mai bune practici de la nivel internațional, cu rezultate dovedite pe care le adaptează contextului local. Scopul este de a convinge autoritățile de la nivel local și central să preia inițiativele cele mai bune, cu impact pe termen lung, și de a le implementa la nivel național având la bază rezultatele demonstrate de impact asupra bunăstării copiilor.
Această ediție specială a emisiunii noastre aduce în atenția publicului rezultate și perspective ale inițiativei UNICEF România pentru fiecare copil, iar Radio România prin Departamentul Studiouri Teritoriale este partener media.
În interviul acordat, Despina Andrei – Manager Comunicare şi strângere de fonduri, UNICEF România, ne oferă detalii despre cum a fost dezvoltat proiectul – conceptul și parcursul acestuia, de la pachetul minim de servicii testate și furnizate la nivelul comunității, până la rezultatele actuale.
UNICEF staff member Despina Andrei plays with children
UNICEF staff member Despina Andrei (center) plays with children at the Sunshine Complex
Vă prezentăm câteva repere – date și dovezi științifice transmise de echipa de comunicare a UNICEF România, referitoare la Pachetul Minim de Servicii:
Ce este Pachetul Minim de Servicii?
Pachetul Minim de Servicii este un concept umbrelă ce introduce un model integrat de servicii de bază furnizate la nivelul comunității, cuprinzând servicii de sănătate, de educație, de protecție socială și protecția copilului, adresate copiilor celor mai vulnerabili și familiilor lor. Pachetul Minim de Servicii previne și abordează încă din stadii incipiente probleme sociale precum: violența, sărăcia, sarcina la adolescente, bolile infecțioase ale copilăriei, lipsa accesului la asistență și beneficii financiare, abandonul școlar etc. În cele mai multe cazuri, copiii sunt confruntați cu multe și diverse lipsuri, de unde și importanța unei abordări intersectoriale.
Cum funcționează Pachetul Minim de Servicii?
Practic, acest program presupune existența în fiecare comunitate a cel puțin unui asistent social, unui asistent medical comunitar și a unui consilier școlar. În comunitățile cele mai sărace, inclusiv cele cu populație de etnie romă, Pachetul Minim de Servicii poate include și mediatorul școlar și mediatorul sanitar. Împreună, aceștia ajută copiii vulnerabili și familiile lor, le evaluează nevoile și le oferă sprijin individualizat. Acești profesioniști colaborează strâns pentru susținerea familiilor și lucrează cu actorii locali, cum ar fi primăria, ONG-urile și alți parteneri de la nivelul localității. Profesioniștii oferă servicii într-o manieră integrată. Aceasta înseamnă că: 1) folosesc o bază de date comună, care este dezvoltată în urma unui recensământ social, o evaluare detaliată a situației tuturor membrilor comunității, 2) aplică metoda managementului de caz , 3) deseori lucrează în aceeași zonă din comunitate și 4) intervențiile lor se bazează pe o strânsă colaborare, pe comunicare constantă și informare asupra cazurilor și pe o formare profesională în echipă.
Ipoteza de lucru
Disponibilitatea Pachetului Minim de Servicii la nivel local, adică furnizarea într-o manieră coordonată și integrată de servicii de sănătate, educație și protecție socială, va reduce decalajele. Pachetul de servicii sociale integrate poate contribui, de asemenea, la reducerea costurilor pe termen mediu și lung în sectorul social, asigurând schimbarea de paradigmă, prin trecerea de la intervenții remediale specializate și costisitoare la servicii de prevenție eficiente, cu costuri reduse.
Ce a vizat implementarea Pachetului Minim de Servicii în județul Bacău?
Pachetul Minim de Servicii a fost inițial implementat în Bacău începând cu anul 2015, prin programul „Incluziunea socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunității”. Dezvoltarea acestuia de către UNICEF s-a bazat pe mai multe parteneriate de nivel local, județean și național. Acestea au implicat 38 de localități: 34 rurale și 4 urbane, autorități administrative sau de specialitate, locale și județene, precum și ministerele de resort.
Practic, fluxul de activități pentru furnizarea Pachetului Minim de Servicii a inclus mai multe elemente.
Munca de informare și vizitele la domiciliu efectuate de către profesioniștii din comunitate, care au identificat toți copiii vulnerabili și familiile lor prin primul recensământ social din zonele lor. Profesioniștii din echipa locală au determinat printr-o evaluare participativă care sunt riscurile pentru familie (concentrându-se, de exemplu, pe a afla care sunt condițiile de trai, dacă este sau nu copilul înregistrat la medicul de familie, dacă este vaccinat, dacă merge la grădiniță sau la școală etc.). Toate aceste informații au fost introduse în inovatoarea platformă online Aurora, care poate fi accesată de pe tabletă sau telefon.
Înțelegerea mai bună este facilitată printr-o funcție a platformei Aurora, care coroborează informațiile introduse prin evaluarea cazurilor cu o listă de intervenții predefinite, disponibile prin Pachetul Minim de Servicii. Aurora indică setul de servicii și intervenții adecvate, ajutând astfel la selecția tuturor acelora care să raspundă plenar nevoilor copilului, care să poată fi furnizate de echipa de profesioniști din comunitate, fie prin vizite la domiciliu, fie prin activități individuale și de grup în centrele comunitare (existente în fiecare comunitate).
Nu în ultimul rând, Aurora face posibile și monitorizarea periodică și reevaluarea situației copiilor care au beneficiat de Pachetul Minim de Servicii.
În același timp, analiza datelor disponibile în Aurora pentru diferite niveluri (comunitate, regional, național) poate contribui la furnizarea de informații și de dovezi care să susțină modificări legislative, elaborarea de politici publice sau analize de cost.
Ce spune evaluarea independentă din 2019 despre Pachetul Minim de Servicii?
Unul din obiectivele evaluării a fost să demonstreze că Pachetul Minim de Servicii facilitează incluziunea socială a copiilor vulnerabili și a familiilor acestora. Evaluarea a confirmat și faptul că Pachetul Minim de Servicii și elementele sale – recensământul social, serviciile furnizate, micro[1]granturile, instruirea profesioniștilor din comunitate și a altor resurse umane implicate, abordarea integrată și cooperarea interinstituțională – sunt extrem de relevante pentru impactul demersului. Analiza bazelor de date din Aurora dovedește eficacitatea acestui model și arată că 33 din 42 de vulnerabilități evaluate au fost reduse sau eliminate.
Modelul a demonstrat, de asemenea, o eficiență considerabilă din punct de vedere financiar. În total, între 2015-2018 au fost utilizați 11.588.538 lei, ceea ce reprezintă în medie 257.523 lei per localitate. Aceste cifre sunt semnificativ mai reduse în comparație cu alte proiecte sau programe sociale sau cu costurile standard – deci, costurile modelului Pachetul Minim de Servicii sunt foarte mici.
Programul a avut un IMPACT POZITIV evident asupra situației copiilor vulnerabili din comunități:
– toți copiii identificați fără documente la începutul programului au acum acte de identitate și sunt înregistrați la un medic de familie;
– numărul copiilor nevaccinați a scăzut cu 40%;
– numărul mamelor adolescente a scăzut cu 50%;
– toți preșcolarii sunt înscriși la grădiniță;
– abandonul școlar a fost redus cu 60%;
– numărul copiilor care locuiesc în gospodării afectate de sărăcie a scăzut de la 29,30% la 0,68%, deși programul nu presupune acordarea de beneficii financiare.
Prin urmare, proiectul a demonstrat că numai prin eliminarea erorilor de excludere din sistemului de protecție socială, sărăcia poate fi redusă semnificativ.
Câteva puncte forte ale Pachetului Minim de Servicii:
consolidează colaborarea și responsabilizează diferitele departamente de la nivelul administrației publice locale;
este proactiv, vizitele pe teren fiind condiția pentru a îi identifica pe „copiii invizibili”;
se concentrează pe activitatea de prevenție, nu pe rezolvarea tardivă a problemelor apărute;
este comprehensiv, oferind o privire de ansamblu asupra copiilor, familiilor și comunităților în care se află;
furnizează servicii de bază la domiciliu sau în imediata vecinătate, în centrele comunitare;
contribuie la creșterea conștientizării vulnerabilităților la nivel local și mobilizează comunitătile în a le diminua, inclusiv prin pregătirea și formarea echipei de profesioniști locali;
coordonează activitatea diferitelor instituții și facilitează monitorizarea și managementul de caz;
elimină cea mai mare parte a documentelor scrise, lăsând timp profesioniștilor pentru a aborda problemele stringente din viața beneficiarilor, de la nivelul comunității;
facilitează accesul rapid la date statistice și la diverse tipuri de agregare al decidenților și profesioniștilor, în funcție de vulnerabilități, făcând posibilă realizarea de planuri de servicii individualizate, cu intervenții centrate pe diminuarea vulnerabilităților.
Ce urmează?
Promovarea modelului Pachetul Minim de Servicii trebuie să continue, astfel încât să existe acces universal la servicii de calitate pentru toți copiii și familiile lor, în comuniățile în care trăiesc.
Pentru a furniza o viziune cât mai realistă autorităților locale, în ceea ce privește efortul bugetar și de implementare, au fost efectuate mai multe analize și rapoarte despre evaluarea impactului financiar al extinderii modelului Pachetul Minim de Servicii la nivel național.
Exercițiul realizat în 2020 a actualizat calcularea costurilor de preluare a modelului la nivel național, prezentând cinci scenarii de implementare progresivă:
scenariul 1 – implementarea în comunități cu un grad ridicat de marginalizare;
scenariul 2 – implementarea în toate comunitățile rurale;
scenariul 3 – implementarea de către regiunile de dezvoltare;
scenariul 4 – implementarea în toate comunitățile din România;
scenariul 5 – implementarea în toate comunitățile rurale și în comunitățile urbane cu grad mare de marginalizare.
În așteptarea scenariului selectat, există anumite variabile care trebuie luate în considerare, cu implicații financiare variabile care trebuie luate în calcul la momentul deciziei.
Preluarea modelului de către una sau mai multe comunități sau extinderea lui la nivel național poate fi realizată oricând, cu asistență tehnică a UNICEF și expertiza câștigată de partenerii implicați în programul din județul Bacău și municipiul Brașov.
