Pagina 28

Radio Constanța: Stelian Niculescu, omul din spatele primului calculator creat în România

De către Daniel Țăndăreanu -
0

În zilele noastre, aproape că nu putem concepe munca, viața și multe din activitățile pe care le desfășurăm, fără computere și, de câteva decenii încoace, fără o conexiune la internet. Puțini însă își amintesc de perioadele începuturilor în domeniul calculatoarelor și a sistemelor noi de calcul care au revoluționat lumea modernă.

Profesorul univ dr. Stelian Niculescu, în vârstă acum de 84 de ani, este unul din oamenii care au făcut parte din echipa creatoare a primului calculator din România. Se întâmpla în anul 1960, atunci când celebrul profesor academician Grigore Moisil a inițiat proiectarea și realizarea primului calculator electronic, CIFA-1, în cadrul Institutului de Fizică Atomică. Au urmat şi altele, fiind vorba de calculatorul CIFA-3, cu care a fost dotat, în 1963, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti.

Stelian Niculescu a făcut parte cu mult entuziasm din grupul de studenți ai profesorului Grigore Moisil și a povestit, într-un interviu la Radio Constanța, cât de mult a contat pentru dezvoltarea carierei sale, faptul că a fost ucenicul renumitului matematician.

”Marele noroc al profesiei pe care mi-am ales-o a fost că l-am întâlnit pe profesorul Grigore Moisil, în anul I de facultate, în anul 1958, când am văzut un afiș prin care se anunța că Moisil reia seminariile de teorie algebrică a mecanismelor automate. Tot el este cel care a înființat prima secție de mașini de calcul din țară în cadrul Facultății de Matematică a Universității București. Cei mai mulți studenți își doreau să intre la această secție, a fost atunci o selecție riguroasă iar eu am avut șansa de a fi acceptat”, își amintește cu nostalgie profesorul Stelian Niculescu.

Tot Grigore Moisil a fost cel care a reușit să înființeze, în 1962, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti iar după absolvirea facultății, fostul său student, Stelian Niculescu, a devenit unul din primii informaticieni și cercetători matematicieni români angajaţi la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti.

În cadrul Institutului Central de Informatică, s-a ocupat de instruirea cadrelor didactice în Informatică iar în 1980 devenea doctor în ştiinţe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universităţii din Bucureşti. Stelian Niculescu a fost și inspector general pentru Informatică dar și profesor universitar la Departamentul Ştiinţe Inginereşti din cadrul Universităţii Politehnice.

A scris nu mai puțin de 18 cărți pentru elevi și manuale de informatică și pentru întreaga sa carieră didactică a primit în 1998 un premiu de excelenţă.

Numele lui Stelian Niculescu este inclus în Dicţionarul specialiştilor (Who’s Who) în ştiinţa şi tehnica românească.

Redactor – Magda Vâjaică

Despre frumusețea și noblețea echitației cu Marilena Mladin, Președinta Federației Ecvestre Române

De către Camelia Teodosiu -
0

De această dată, vă propun ca subiect, frumusețea și noblețea echitației, sportul ecvestru în care relația om-cal se construiește cu o inteligență emoțională aparte.

Poposim, așadar, la Federația Ecvestră Română care a luat ființă în luna decembrie a anului 1930 …cu întreruperi, reveniri și reînfințări, perioade mai bune sau mai grele…; cert este că, acum, activitatea acestei organizații este înfloritoare – numărul sportivilor crește annual, în  prezent fiind peste 1100 de membri legitimați și  peste 1000 de cai, în cele 81 de cluburi afiliate, așa cum aflăm de la Marilena Mladin – Președinta Federației, invitată în Biblioteca de Bucurii pentru a ne oferi cât mai multe informații despre sportul ecvestru.

Marilena Mladin,absolventă de studii economice și juridice, ne împărtășește cum a ajuns să se implice, încă din studenție, în acest domeniu și pune în valoare pasiunea pentru sportul ecvestru: ”Călăria sau echitația este unul dintre cele mai frumoase și mai nobile forme de sport pe care puțini au ocazia să-l practice, dar de care toți se îndrăgostesc din clipa în care încep să o facă”.

Individualitatea nu prea își găsește corespondent, în acest domeniu pentru că, mai ales în relația cal-călăreț, vorbim despre o prietenie aparte și un parteneriat construit cu o echipă extinsă – îngrijitor, dresor, antrenor, medic veterinar…

Marilena Mladin  ne prezintă activitatea desfășurată în cadrul Federației Ecvestre Române și ne descrie principalele discipline ecvestre, atât cele olimpice: Obstacole, Dresaj, Concurs Complet, cât  și cele neolimpice: Atelaje, Anduranță, Voltijă; și, de anul trecut, la aceste discipline s-a afiliat și Tirul călare, cu arcul.

Munca asiduă în cadrul Federației și a cluburilor afiliate începe să își vadă rodul la competițiile internaționale de anvergură.

La Atelaje, Varga Roland a devenit, în 2019, primul campion mondial la categoria cailor de 5 ani.

La Obstacole, cea mai populară disciplină, Andrea Herck este clasat actualmente pe locul 257, la nivel mondial.

O premieră a fost și un onorabil loc 7 obținut de Lisa Candin la Finala Campionatelor Mondiale ale cailor tineri.

La concursurile de anvergură, pe echipe, sportivi precum Ionuț Ursache, Ionel Bucur, Ionuț Bucur și Norbert Schumann s-au regăsit mereu în lista premianților.

Tot o premieră a fost, anul trecut, și participarea la Campinatele Mondiale de Anduranță a sportivilor: Răzvan Ștefănescu (160 km parcurși – loc 23, situat în primul sfert al clasamentului) și Radu Ciubuc.

La Campionatele Balcanice, la toate disciplinele la care s-a participat, imnul Romaniei a fost nelipsit.

Iată performanțe care îi motivează pe cei de la Federația Ecvestră Română să se implice și mai mult.

Realizator: Camelia Teodosiu

Sursa foto: facebook Federația Ecvestră Română, cu acordul doamnei Marilena Mladin – Președinta FER

Radio România Brașov FM: Viitorii ”polițiști” ai internetului

De către biancabuca -
0
La Brașov, în primul hub cibernetic din Regiunea Centru, sunt educați viitorii ”polițiști” ai internetului
”Cibernetica va fi locul de întâlnire al biologiei cu matematica”, spunea Grigore Moisil în anul 1972.
Astăzi, facem un pas în România viitorului. La prima vedere, ”cibernetica” ar putea părea un termen sau un domeniu ce ține exclusiv de știință și chiar de o oarecare latură SF a dezvoltării omenirii, însă dacă stăm se ne gândim că ea este prezentă atunci când facem cumpărături sau când copiii învață de casă ori când, pur și simplu, facem o  programare la doctor sau la vreun service auto, realizăm că, de fapt, a pătruns cu totul în viața noastră de zi cu zi.
Științific vorbind, cibernetica studiază comunicațiile, mai exact legăturile, comenzile și controlul în sistemele tehnice și în organismele vii din punct de vedere matematic și analogic. În mod oficial, termenul a fost creat în 1948 și îi este atribuit lui Norbet Wiener, considerat părintele ciberneticii, provenind din cuvântul grecesc ”kybernetes” care însemna ”cârmaci”. Însă termenul a fost introdus în 1830 în circulația științifică de către André-Marie Ampère, iar în 1938, era utilizat și de filozoful și medicul militar Ștefan Odobleja, catalogat ca precursor mondial al ciberneticii generalizate.

Iată că începând cu anul 2019, omenirea trece  prin cea mai mare transformare a ultimelor secole. Pandemia determină ca viața noastră cotidiană să se mute într-un univers paralel, ar spune unii, în mediul online. Acolo ne putem face cumpărăturile, acolo ne întâlnim cu prietenii, acolo cunoaștem oameni noi, acolo mergem la muncă, iar copiii la școală, acolo ne facem agende de lucru, primim sfaturi, oferim idei, pe scurt, acolo se desfășoară o mare parte a vieții noastre. Și iată cum cibernetica, știința care se ocupă tocmai cu acest mediu virtual, devine parte componentă a tuturor claselor sociale și profesionale.

Ba mai mult, sectoarele cheie ale societății sunt dependente de tehnologiile digitale, precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele. Însă, așa cum în viața reală, există Bine și Rău, dar și specialiști care să le echilibreze prin intermediul legislației, la fel ar trebui să se întâmple și în viața virtuală. Astfel, în ultimii ani, vorbim despre o înmulțire alarmantă a ceea ce înseamnă atacuri cibernetice, adică încercări de a folosi abuziv informațiile, prin furt, distrugere sau publicare cu scopul de a perturba sau distruge sistemele și rețelele de calculatoare. Conform site-ului Consiliului Europei, ”atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internet până în 2024”.

În acest condiții, se pune un mare accent pe dezvoltarea securității cibernetice și a legislației care o vizează. Pe 22 martie 2021, Consiliul a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică, care subliniază că ”securitatea cibernetică este esențială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale”. Pe de altă parte, Parlamentul European, pe site-ul său, atrage atenția asupra faptului că ”organizațiile și companiile din Uniunea Europeană cheltuiesc cu 41% mai puțin pe securitatea cibernetică decât echivalentele lor din SUA și că Uniunea Europeană lucrează la întărirea securității cibernetice pentru a permite Uniunii să fie un jucător global în acest domeniu”.

În ceea ce privește România, la București, a fost creat, în cadrul Serviciului Român de Informații, Centrul Național Cyberint, care are misiunea de a preveni şi de a răspunde la incidente de securitate cibernetică, acțiuni care afectează funcţionarea sistemelor informatice proprii Serviciului.

Și Brașovul dorește să pună România pe harta ciberneticii mondiale astfel că, în luna mai a anului trecut, a fost lansat un Cyber Hub, în cadrul Agenției Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă, care are ca misiune facilitarea colaborării în vederea consolidării inovării în domeniul securității cibernetice, țintind către un impact al activității sale nu doar regional, ci și național și chiar european.

Bazat pe trei principii de bază, educație și conștientizare, evenimente și inovare, Brașov Cyber Hub își propune să creeze o pepinieră de viitori apărători ai internetului, fapt pentru care încă din primul an de activitate, a pus la punct un program în cadrul căruia elevi din liceele brașovene intră în contact direct cu specialiștii SRI în cibernetică, Centrul Național Cyberint fiindu-i partener, alături de Universitatea „Transilvania” Brașov și de o serie de companii mari.

”Încă de anul trecut, am pus Brașovul pe harta securității cibernetice. Știm foarte bine că România deține directoratul pe cyber security, la nivel european, și are un rol important în ceea ce privește securitatea pe internet și la nivelul NATO. De aceea, ne dorim ca tinerii, și nu numai, să poată avea la îndemână și aceste specializări și, mai ales, un spațiu de lucru. Oamenii au nevoie de siguranță. Cyber Hub-ul a necesitat o perioadă de un an și jumătate de căutări și cercetări. Ne-am bucurat că am găsit deschidere peste tot. Avem alături de noi și Cyberint care aparține SRI-ului, dar și mari companii. Unul dintre scopurile principale vizează educația și pregătirea oamenilor în acest domeniu. În acest sens, Cyberint are un program, Vinerea Cyber, în cadrul căruia, din opt colegii din țară care participă la activități, trei sunt din Brașov. Ne bucură acest lucru pentru că ne dorim să pregătim generațiile viitoare”, ne-a spus directorul general al Agenției Metropolitane Brașov, Dragoș David.

Brașov Cyber Hub este al doilea organism de acest gen creat la nivel național și primul din Regiunea Centru. Ideea lansării sale a venit în contextul în care mediul virtual devine parte integrantă a vieții personale și profesionale, iar noile tehnologii evoluează cu rapiditate, devenind din ce în ce mai complexe într-un spațiu cibernetic fără granițe.

”Practic, ne-am dorit să reușim să creăm un punct de întâlnire, fizică sau virtuală, pentru toți cei pasionați de acest domeniu. Avem deja o masă critică beneficiară, cea a studentilor de masterat din cadrul Universității Transilvania, partenerul nostru, iar pe lângă asta, există și progamul inițiat de Cyberint, care se orientează către grupul țintă al elevilor pasionați de securitatea cibernetică. La acest capitol, avem un feedback pozitiv din ambele părți, elevii fiind activi și implicați în cadrul întâlnirilor cu experți ai SRI în cibernetică și cei ai marilor companii, mediul fiind unul dinamic. De altfel, educația și conștientizarea este unul dintre pilonii Cyber Hub-ului pentru că nu prea există activități de conștientizare în rândul tinerilor care utilizează mediul online. Ne dorim să creștem gradul de conștientizare și să aducem în mijlocul lor o igienă cibernetică. Un alt pilon este legat de evenimentele practice în cadrul cărora pot pune în practică ceea ce au învățat, iar al treilea pilon vizează inovarea. În acest context, oricine este interesat de acest domeniu poate aplica pe site, înregistrarea în comunitate fiind gratuită”, ne-a povestit managerul proiectului, Mircea Segărceanu.

Studiile Brașov Cyber Hub arată că România este atât țintă, cât și gazdă a criminalității cibernetice. Majoritatea atacurilor vizează însușire ilegală de date cu caracter personal, exploatarea încrederii pe care utilizatorii o acordă relației cu produse, companii și servicii furnizate pe căi legitime, obținerea de informații sau blocarea bazelor de date a unor instituții importante ale statului sau ale marilor companii.

Prin intermediul activității sale, Brașov Cyber Hub își propune printre altele și implementarea unei culturi a securității cibernetice în rândul angajaților, cu preponderență a celor din instituțiile publice, instalarea de soluții de antivirus, restricționarea accesului din Internet la sistemele interne ale companiei, un grad de complexitate ridicat al parolelor și modificare regulată a lor, dar și instruirea și testarea angajaților la incidente cibernetice.

Putem concluziona că o astfel de activitate este una mai mult decât necesară în actualul context în care se află omenirea. De la o zi la alta, viața digitală devine o realitate alternativă, iar oamenii ar trebui să beneficieze la fel ca în viața reală de protecția unor ”polițiști” cibernetici care să asigure respectarea regulilor de conviețuire virtuală. Până în 2030, Parlamentul European preconizează că 125 de miliarde de dispozitive ar putea fi conectate la internet, iar 90% dintre persoanele cu vârsta de peste șase ani vor fi online.

Așadar, pășim într-o lume necunoscută, în România de Nota 10 a viitorului, a vieții virtuale care se transformă pentru mulți într-o lume reală. Până la următoarea noastră întâlnire, vă doresc să descoperiți tărâmuri noi, fie ele reale sau virtuale, dar cu precauție și atenție sporită.

Redactor: Bianca Bucă

Photo, video & audio: Bianca Bucă

Florin Munteanu – valoarea ”semințelor pentru o altă lume”

De către Camelia Teodosiu -
0

Dialoguri pentru tihna sufletului cu prof. dr. Florin Munteanu – despre impulsul spiritual necesar schimbării

Muzică, filme, idei creative, pasiunea pentru natură, respectul și dragostea faţă de semeni…iată că pe rafturile Bibliotecii noastre s-au adunat multe bucurii inspirate de oameni respectați care indiferent de profesia pe care o au și-au făcut timp și pentru tihna sufletului.

Vă invit la un nou dialog purtat de această dată cu profesorul Florin Munteanu – doctor în Ştiinţe, principal promotor al ”paradigmei complexității” în România, autor al unui număr însemnat de articole științifice și al cărții “Semințe pentru altă lume”.

Profesorul Florin Munteanu este doctor în Ştiinţe, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române, Preşedinte fondator al Centrului pentru Studii Complexe – centru UNESCO, iniţiator al programelor de cercetare desfăşurate sub genericul NEXUS (proiecte deschise) şi coodonator al unor proiecte de cercetare fundamentală şi aplicativă din cadrul programelor naţionale şi internaţionale de cercetare.

Munca de cercetare i-a adus domnului Florin Munteanu apecieri, recunoaștere, dar mai ales satisfacţia implementării unor proiecte inovatoare în domeniile sale de competență. Este deseori solicitat pentru consultanță și mentorat în domeniul pregătirii resursei umane pentru o economie bazată pe cunoaştere. Știe să formeze oameni pentru echipe interdisciplinare şi, de asemenea, coordonează activități pentru dezvoltare personală continuă, necesare reașezării valorilor în speranța unei lumi în care Adevărul absolut există și este respectat.

Dialogul cu profesorul Florin Munteanu aduce bucurie și provoacă ascultătorii să aprofundeze acel nivel de conștiință în care ”a face bine” devine starea de ”a fi”.

Realizator: Camelia Teodosiu

Sursa foto: facebook Florin Munteanu

Radio România Iași: Mirajul teatrului regizat de Radu Mihoc

De către Camelia Teodosiu -
0

Invitatul ediției din această saptămână, a emisiunii „România de nota 10”, este regizorul artistic Radu Mihoc, fondatorul Teatrului „MIRAGE” al Casei de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi”.

Contactul cu lumea teatrului îl are din perioada când a activat în calitate de actor la Teatrul Studențesc „Ludic” al Casei de Cultură a Studenților, unde a jucat în  numeroase spectacole, prezentate în turnee și la festivaluri naționale și internaționale.

Deși scena i-a adus mari satisfacții, a ales să studieze regia la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, apoi să urmeze cursurile de masterat în Artele Spectacolului.

În anul 2018, odată cu susținerea unor cursuri pentru tineri „O inițiere în teatru”,  la Casa de Cultură „Mihai Ursachi”,  a pus bazele unui nou teatru, cu numele MIRAGE.

Din echipa teatrului fac parte în jur de 15 actori tineri, studenți sau absolvenți, pasionați de teatru, dornici de a se exprima și de  a-și pune în valoare calitățile artistice.

Până în prezent,  Radu Mihoc a  montat 11 spectacole de teatru, folosind noi abordări scenice.

”Noi am experimentat diferite zone: și teatru contemporan și teatru absurd și teatru experimental. Din teatrul absurd am jucat „În largul mării” de Slawomir Mrozek, din teatrul contemporan – „7 dramolete creepy din blocul MP6” de Ștefan Caraman, iar ca teatru experimental au fost creațiile proprii „Încre-are” și „Simbioză”. Mai avem o categorie „teatrul poetic”  sau „de poezie”, în care am făcut spectacole  din poezia unor autori, cum ar fi „Adio E.B.”, pe care l-am realizat după moartea poetului Emil Brumaru, un spectacol muzical, experimental, teatral.”

Cea mai recenă premieră, „Omul de pe pământ”, adapatre după Jerome Bixby a fost pusă în scenă în luna decembrie a anului trecut; un spectacol cu impact la public.

„Spectacolul a fost primit foarte bine, dar depinde acum de privitor, am auzit păreri pro și contra, dar majoritatea lor au avut un feedback foarte bun, chiar emoționant; am văzut oameni care erau gata- gata să plângă și cărora le-a plăcut foarte mult.

Consider că orice spectacol, orice formă de artă trebuie să transmită o stare, și publicul trebuie să plece cu o stare în interiorul lui, să rămână un pic pe gânduri, să mediteze la unele aspecte, să contempleze, să facă o introspecție a sinelui… Nu pot să spun că sunt anumite tipare de mesaje, ci,  pur și simplu,  este felul cum ambalez un mesaj ca să ajungă la un privitor, un spectator.”

Unul dintre cele mai apreciate spectacole, create de regizorul Radu Mihoc a fost „Simbioză”, care face parte din categoria de teatru experimental, non-verbal, avându-i în distribuție pe actorii George Balmoș și Ionuț Cozma.

Reprezentația a avut succes tocmai în Canada, fiind jucată în cadrul  Festivalului Internațional de Teatru de la Mont Laurier. De asemenea, spectacolul  „Simbioză” a fost prezentat și la Festivalul Internațional al Artelor „Muzite”de la Sozopol din Bulgaria, unde a obținut Premiul II  la secțiunea „Cel mai bun spectacol”, dar și la diferite evenimente teatrale din țară, precum: Festivalul Concurs de Interpretare a Piesei de Teatru î-un act „Mihail Sorbul”, ediția a XXVI –a, Săveni – Botoșani, Festivalul Internațional de Teatru pentru  Tineret „Apollo”de la  Alba Iulia sau  Festivalul Internațional de Teatru „Experiment” de la Deva, Hunedoara.

„Cu siguranță, și publicul este impresionat când vine aici, la Teatrul „Mirage” și vede o altă formă de abordare a unui spectacol sau a unei teme. Această zonă de teatru experimental,  non-verbalul,  te pune mai mult pe gânduri, te pune mai mult să contribui tu cu părți din poveste și atunci, fiind publicul implicat activ, se bucură mai mult de prestație și de spectacol. Teatrul experimental este cumva o zonă de nișă, noi nu prea avem public de teatru experimental, dar, cu siguranță, se poate forma.”  

„În general, aici,  la Teatrul „Miraj” al Casei de Cultură vine public tânăr, dar noi ne adresăm tuturor categoriilor de vârstă. Am avut în sală toate categoriile – și copii și persoane mai vârstnice,  care s-au bucurat foarte mult de prestație,  de reprezentație. Publicul tânăr gustă mult mai mult acest gen de spectacol, mai pe stare, pe trăire, pe emoție. Tinerii sunt mai deschiși un pic parcă la zona asta bazată  pe emoție.”

Din portofoliul  artistic al regizorului Radu Mihoc mai fac parte spectacolele „Încre-are 2”, „Ochiul străzii”, adaptare după un text al scriitorului Florin Lăzărescu, „Profu”de Jean Pierre Dopagne, „O vioară plânge”, pe versurile poetului Adi Cristi.

„Regia îmi oferă mai mutle posibilități de a fi creator în sensul adevărat al cuvântului. Ca actor, trebuie să respecți anumite tipare ale personajului sau ale indicațiilor regizorale pe care le primești, dar ca regizor mi se pare că pot explora mai mult creativitatea și imaginația,  și pot să îmi dau frâu liber tuturor pornirilor în această direcție creatoare.”

„Ne axăm foarte mult pe interpretare, pe rostirea cuvântului, pe starea personajului și pe starea pe care trebuie să o transmitem spectatorului, de aceea suplimentăm cu muzică, cu lumini și video proiecții pentu a ajunge la spectator și pentru a trezi în el o stare.

Nu sunt adeptul spectacolelor cuminți, adică m-am dus, am râs, m-am întors, am uitat. Spectacolul de teatru, arta, în general, trebuie să stârnească, nu trebuie să fie cuminte. Trebuie să vină ca o necesitate, ca o dorință de a te cunoaște tu pe tine, în primul rând, de a trezi în tine simțuri sau sentimente pe care nu le accesezi în fiecare zi.  

În 2022,  vor fi patru premiere. Una dintre propuneri este un text de  Ion Sapdaru – „Ceasul”. Pentru cei care nu știu, domnul Ion Sapdaru este și dramaturg, a scris două volume de teatru. Apoi va fi „Întoarcerea de acasă” de Ștefan Caraman, spectacol pe care l-am început în 2020, dar din cazua pandemiei și a condițiilor  nu s-a mai putut realiza premiera.”

Teatrul „Mirage” al Casei de Cultura „Mihai Ursachi”  a avut și două colaborări cu regizori invitați – Ion Sapdaru de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași și Diana Udrea.

„Noi ne dorim ca activitatea teatrală să crească, să existe cât mai multe spectacole, publicul să devină cât mai interesat de zona asta de teatru și, în primul rând, să știe că aici există un teatru care le oferă produse de calitate, profesioniste.

Pentru mine‚ ”MIRAGE” înseamnă joc, suflet, familie, viață în general, pentru că teatrul este viață.”

Redactor: Natalia Maxim

Sursa foto: Teatrul Mirage

Ziua Culturii Naționale – proiecția unui eveniment în interpretarea Narcisei Băleanu

De către Camelia Teodosiu -
0

Vă invităm la o nouă ediție specială realizată de Ziua Culturii Naționale stabilită prin lege, în 2010,  pe 15 ianuarie – ziua de naştere a lui Mihai Eminescu.

Marcăm această zi cu o reprezentantă a generației tinere care iubește poezia, muzica și teatrul. Este vorba de Narcisa Băleanu – interpretă de muzică populară, în special din zona Mehedinți.

Narcisa Băleanu are 28 de ani, este mesager al cântecului popular din Mehedinți, născută pe malul Dunării, în Drobeta Turnu Severin, un artist cu implicare deosebită în conservarea muzicii tradiționale românești; preocupată de artă, de comunicare și de poezie.
Debutul său muzical a avut loc la vârsta de 7 ani când a cântat la concursul „Floarea din Grădină”, la Sala Radio, din București, acompaniată de Orchestra Populară Radio, condusă de Paraschiv Oprea.

Cu vocea, naiul și cântecul său a cucerit publicul atât din România, cât și din străinătate.

Narcisa Băleanu a participat la numeroase festivaluri de muzică populară și evenimente care promoveaza tradițiile și obiceiurile românești.

Muzică, teatru, poezie, jurnalism, pedagogie muzicală…toate acestea dau latura complexității artistice a Narcisei Băleanu care pare a se pregăti pentru zboruri înalte în cariera sa.

Este o fire veselă, ambițioasă, cu dorința de a se perfecționa pentru a deveni un artist complex care să ofere publicului spectacole inedite.
Și pentru că îi plac provocările artistice, am rugat-o pe Narcisa Băleanu să ne spună ce ar alege pentru un spectacol dedicat Zilei Culturii Naționale –  proiecția unui eveniment artistic pe care, cu siguranță, nu l-ați rata, dacă va fi pus în scenă.

***Narcisa Băleanu***
Interpretă de muzică populară
Profesor de Nai la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” București
Profesor la Școala de Muzică Populară Românească București
Realizator de emisiuni folclorice la Radio România Antena Satelor
Solist instrumentist -NAI
Actriță
******
Absolventă a Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Departamentul de Artă Teatrală, Specializarea Arta Interpretării Caracterelor Dramatice, la clasa profesorului Marian Râlea.
Absolventă a Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Specializarea NAI, la clasa profesorului Dalila Cernătescu.
******
Din cele mai importante turnee ale Narcisei Băleanu amintim : Serbia-NIȘ (2002), Franța (2007), Viena (2008, 2010,2012,2014,2015,2016), Budapesta (2009), Grecia (2009),Austria (2013), Italia (2014), Ucraina (2015), SUA (2016), Paris (2017), Anglia (2019), Rusia (2019).

Radio Târgu Mureș: „Teatrul radiofonic îți pune în ureche ceea ce trebuie să vezi”

De către Camelia Teodosiu -
0

Radioul și teatrul, împreună, într-un proiect radiofonic dedicat studenților

„Teatrul radiofonic îți pune în ureche ceea ce trebuie să vezi”, spune regizorul și profesorul Mihai Lungeanu, care a produs zeci de spectacole pentru radio și pentru scenă. De câțiva ani, împreună cu studenții de la specializarea „Artele spectacolului” din cadrul Universității de Arte din Târgu Mureș pregătește spectacole de teatru care își propun să evidențieze abilitățile tinerilor actori de a da viață, doar prin intermediul vocilor, unor personaje desprinse din mozaicul realității de zi cu zi.

Anul acesta se află în pregătire o nouă experiență radiofonică, adresată studenților, prin programul „Scena Radio”, inițiat de Radio România Târgu Mureș și de Universitatea de Arte din Târgu Mureș.

Provocarea acestei stagiuni se numește „Jocul de-a măcelul”, un binecunoscut text semnat de dramaturgul de renume mondial, de origine română, Eugen Ionescu, un text care pare desprins din realitatea crizei actuale.

Studentul care se pregătește pentru o carieră în actorie trebuie să acorde atenție studiului vocii și deslușirii tainelor în rostirea cuvântului, spune regizorul Mihai Lungeanu. Studenții Universității de Arte din Târgu Mureș și-au descoperit propriile voci în studioul de înregistrări al radioului, dezvoltându-și totodată, pe parcursul etapelor de pregătire, capacitatea de a schimba sensul cuvântului doar prin rostire, prin interpretare.

Pentru a lega o prietenie cu propriile voci, regizorul Mihai Lungeanu le-a propus studenților la actorie, un joc cu aplicație pe textul poemului „Glossă” de Mihai Eminescu, considerându-l un model liric de contemplație estetică, fără personaje și elemente narative, doar un lirism pur și le-a lansat o provocare, de a descifra sintagme și expresii de epocă împletite de I.L. Caragiale cu geniu și cu strălucire. Acest atelier de creație condus de regizorul Mihai Lungeanu, desfășurat în urmă cu trei ani s-a concretizat într-un CD cu titlul „Cuvinte, cuvinte”, înregistrat la studioul Radio Târgu Mureș.

Singurul partener de joc al actorului în teatrul radiofonic este microfonul. Efortul de creație artistică este limitat, artistul are la dispoziție doar vocea pentru a impresiona ascultătorul, care se simte mai bine, de multe ori, în compania unui spectacol de teatru radiofonic, ascultat din confortul propriei case.

Teatrul radiofonic este preferat de radioascultători, în perioada de pandemie, acesta ne sugerează permanent o viziune, deoarece sunetul produce imagine, ne spune Mihai Lungeanu, inițiatorul proiectului „Vocile viitorului”.

Programul „Scena Radio”, inițiat de Radio România Târgu Mureș și de Universitatea de Arte din Târgu Mureș continuă anul acesta cu o nouă experiență radiofonică aflată în plină desfășurare și adresată studenților din anul II de studiu, care se pregătesc pentru o carieră în domeniul actoriei.

Studenții au dat viață textului „Jocul de-a măcelul”, scris, în anul 1970 de dramaturgul de origine română, Eugen Ionescu, o piesă de teatru care pare ruptă din realitatea crizei coronavirus. Textul descrie o halucinantă situație similară, pe alocuri chiar identică celei cu care se confruntă astăzi întreaga lume.                                

Este un dublu efort pentru studenți, ne spune regizorul Mihai Lungeanu, pe de-o parte acomodarea cu microfonul în studioul de radio și de cealaltă parte întâlnirea cu textul complex, pentru prima dată.

Orașul prezentat în textul piesei de teatru „Jocul de-a măcelul”, care poate fi asociat cu planeta de acum, e lovit de un virus. Politicienii încearcă să tragă un profit din nenorocirea abătută asupra locuitorilor, fiind un prilej de a obține capital politic. Studenții la Artele spectacolului din anul II de la Universitătea de Arte din Târgu Mureș au dat glas acestui text, urmând ca până la finalul celui de-al doilea semestru din acest an de studiu, să construiască un spectacol radiofonic împreună cu regizorul Mihai Lungeanu.

Luând ca motto replica ionesciană: „Ceea ce ai de spus, trebuie spus imediat… Lucrurile ar trebui spuse atâta vreme cât oamenii sunt în măsură să ne asculte…”, spectacolul radiofonic, aflat în lucru, sub îndrumările regizorului Mihai Lungeanu își propune să evidențieze, prin adaptarea textului la specificul radiofonic, abilitățile tinerilor actori de a da viață, doar prin intermediul vocilor, unor personaje desprinse din realitatea cotidiană, dar întruchipând, în același timp și o varietate de atitudini, caractere și situații definitorii pentru dramaturgia teatrului absurdului.

„Noi toți, ca simpli viețuitori, jucăm diferite roluri, în fiecare zi.” Atât radioul cât și teatrul sunt două instituții interesate de calitatea pregătirii studenților din care se vor selecta viitorii crainici, redactori și realizatori de emisiuni. Actoria care înseamnă capacitatea de a exprima creativ ceea ce gândim și simțim stă și la baza muncii oamenilor de radio, spune inițiatorul proiectului, regizorul Mihai Lungeanu.

Deși aflat mai mult dincolo de fereastra din studioul de înregistrări, regizorul Mihai Lungeanu montează spectacole în studiourile din întreaga țară.

Prietenia sa cu Radio Târgu Mureș îl tranformă iată, de câțiva ani buni, grație unui frumos proiect, în regizor călăuză pentru studenții Universității de Arte din Târgu Mureș, care se pregătesc să devină „vocile viitorului”.

Realizator: Veronica Ilie

Radio Oltenia-Craiova: Luptătoarea Alexandra Anghel şi puterea de a reveni când nimeni nu îţi dă nicio şansă

De către Camelia Teodosiu -
0

Ni se întâmplă uneori în viață să întâlnim oameni care ne schimbă felul de a privi lumea, oameni care, dacă ar fi personaje într-un film, am spune despre regizor că a fost genial. Oameni care primesc provocările vieții cu zâmbetul pe buze și cu fruntea sus, nedând niciun pas înapoi în fața marilor confruntări cu destinul.

Pentru Alexandra Anghel, marea confruntare a fost cu ea însăși. Acum vicecampioană mondială la lupte, pregătindu-se pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo,  în următorul moment o tânără la un pas de paralizie în urma unei accidentări. Și când toată lumea i-a spus să renunțe, ea a spus NU.

Și nu doar că nu a renunțat, dar acum s-a întors în sala de antrenament, a redevenit campioană națională în luna noiembrie și ne va reprezenta la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.

Andrada Cojocaru a invitat-o la Radio România Oltenia-Craiova pe Alexandra Anghel pentru a afla de unde a găsit puterea de a trece peste toate aceste încercări.

Radio Cluj: Olimpicul Traian Rareş Tuş – un exemplu pentru generaţia sa

De către Camelia Teodosiu -
0

Sper că anul care a trecut v-a adus multe împliniri şi mai ales multe realizări. Dar înainte de a începe să ne lăudăm cu ce limite am depăşit şi ce ştachete am mai sărit, să luăm aminte, pentru că aş dori să vă fac cunoştinţă cu cineva care chiar are cu ce să se mândrească: mai precis, cu trei medalii de argint la olimpiade internaţionale.

Traian Rareş Tuş este elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai din Baia Mare. Acesta a reprezentat România la competiţii internaţionale în două discipline: astronomia şi astrofizica.

Traian Rareş Tuş: În clasa a VI-a am luat contact cu fizica prima oară, iar din clasa a VII-a am început să studiez astronomia. După care am învăţat că astrofizica înseamnă mult mai mult. Cum îmi place mie să definesc: astronomia este percepţia omului asupra universului, în timp ce astrofizica e percepţia universului asupra lui însuşi.

În septembrie am participat la Olimpiada Balcanică de Fizică. Totul s-a ţinut online, elevii dintr-o ţară s-au strâns într-un loc şi au susţinut probele, cu supraveghere din partea bulgarilor, cei care au organizat. Acolo am reuşit să obţin medalia de argint.A urmat International Remote Astronomy Olympiad, ţinut tot la distanţă. Toţi cei din România ne-am strâns în Piatra Neamţ, de unde am susţinut probele. Şi aici am reuşit să obţin medalia de argint. Ultima la care am participat, la finalul lunii noiembrie, a fost Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, organizată de Columbia, pentru care am susţinut probele tot online, la Câmpulung Moldovenesc; şi aici am obţinut tot medalie de argint.

Andrea Nagy: Cum e toată treaba aceasta cu „remote” pentru atmosfera competiţiilor?

Traian Rareş Tuş: Olimpiada internaţională e mai mult decât o competiţie: cunoşti oameni din culturi diferite şi înveţi foarte mult de la ei,creezi conexiuni pe toată planeta. Dar în modul acesta de susţinere… mergi la olimpiadă doar să obţii un rezultat. Aş vrea totuşi să menţionez că legăturile pe care le aprofundăm cu colegii din ţările noastre au fost mult mai puternice decât în alţi ani.

Andrea Nagy: Are astrofizica un statut special în cadrul fizicii?

Traian Rareş Tuş: Ca statut nu aş putea să mă pronunţ, dar spre deosebire de alte ramuri astrofizica are foarte multe aplicaţii în viitorul apropiat. Poate aţi observat, există tot felul de companii şi oameni de ştiinţă care lucrează împreună pentru a dezvolta călătoria spaţială, să devenim o civilizaţie multiplanetară. Cred că astrofizica este cheia în acest demers.

Andrea Nagy: Modelul tău care este?

Traian Rareş Tuş: Sunt un mare admirator al lui Elon Musk. Poate că nu sunt de acord cu toate lucrurile pe care le face, dar mi se pare că ambiţia şi ce a reuşit să facă ar putea fi un exemplu pentru multe persoane din generaţia mea.
Andrea Nagy: Am văzut că la una din olimpiade aţi avut şi o probă pe echipe. Cum se desfăşoară asta?
Traian Rareş Tuş: Am lucrat în echipe de câte 5, mai mult pe calculator de data aceasta; deci se redactau calculele pe hârtie, apoi se transferau în format electronic. Desenele, graficele, datele erau apoi centralizate şi trimise organizatorilor. În spatele probei pe echipe a fost foarte multă colaborare, foarte multe probleme pe care le-am întâmpinat împreună şi a trebuit să le rezolvăm într-un timp foarte scurt.

Andrea Nagy: Eşti exigent cu tine însuţi?

Traian Rareş Tuş: Niciodată nu sunt mulţumit, chiar dacă rezultatul nu e nicidecum unul slab. Am obţinut 3 medalii de argint şi mă gândesc că, dacă făceam puţin mai bine, se putea să obţin şi medalia de aur şi atunci eram mulţumit.

Andrea Nagy: Cum e, după o astfel de competiţie, nu există un fel de setback emoţional? Adică, un moment în care-ţi spui: „Bine, acum am mai mult timp liber; şi ce s-ar presupune că ar trebui să fac cu el?”

Traian Rareş Tuş: Problema aceasta apare mereu după o competiţie, mai ales după una internaţională. Înainte, aproape toată ziua mi-era dedicată studiului; după care vine olimpiada, în care dau probe şi sunt ţinut în priză. Pe urmă ajung acasă şi mă întreb: „Ok, am reuşit asta; şi ce se întâmplă acum?” Încerc să-mi găsesc de lucru: să învăţ ceva nou, un sport nou sau să gătesc, orice.
Astronomia nu face parte din curricula obligatorie. Elevii care se specializează în această disciplină învaţă mult pe cont propriu şi, desigur, cu ajutorul mentorilor pe care-i pot găsi.

Fizica l-a luat pe nepregătite pe Traian Rareş Tuş: nu atât ca dificultate, cât în privinţa frumuseţilor universului pe care le aduce domeniul mai aproape de cei care îl aprofundează.

Traian Rareş Tuş: Matematica mi-a plăcut din totdeauna şi am avut parte de ajutorul unor profesori foarte pricepuţi. În clasa a 6-a a venit şi fizica: pe nepregătite, pe nepusă masă, pentru că nu mă aşteptam să-mi placă.
Andrea Nagy: Te atrage mai mult teoreticul sau experimentalul?
Traian Rareş Tuş: Teoretica este mult mai vastă, adică poţi să faci mai multe pe hârtie decât în practică. Pe mine personal experimentul mă atrage mai mult: ai făcut ceva pe hârtie, dar trebuie să-l vezi pus în aplicare şi eşti mult mai mândru de rezultat.

Andrea Nagy: Cum privesc cei din jur faptul că te pasionează aceste lucruri?

Traian Rareş Tuş: Nu e un domeniu foarte cunoscut astrofizica. Iar când le spun că mă ocup de astronomie, toată lumea se gândeşte la astrologie, care nu are nicio legătură şi mă simt un pic jenat.

Andrea Nagy: Ţi-a fost greu să-ţi găseşti mentori?

Traian Rareş Tuş: Până în momentul de faţă a fost foarte uşor. În clasa a 7-a, când am întâlnit astronomia, am avut noroc să existe un cerc chiar în Baia Mare; iar domnul profesor de astronomie de acolo este cel mai dedicat, încât mi-a fost foarte uşor să învăţ de la dânsul. Şi-a dedicat foarte mult timp să mă înveţe pe mine în special, iar faptul că am fost motivat întotdeauna se datorează şi motivaţiei lui.

Andrea Nagy: De ce competenţe are nevoie cineva care face ceea ce faci tu?

Traian Rareş Tuş: În astrofizică e nevoie de un cadru teoretic solid. După care e nevoie de foarte multă ambiţie, pentru că sunt zone ale astrofizicii care sunt ascunse, pe care nu ţi le predă nimeni; şi atunci doar citind, doar documentându-te singur reuşeşti să-ţi dai seama ce e cu această ştiinţă. În ultima vreme e esenţială şi o cunoaştere destul de bună a programării, pentru că multe ştiinţe din zilele noastre au nevoie de un suport IT.

Andrea Nagy: Ce simţi că mai ai de realizat cât timp eşti la liceu?

Traian Rareş Tuş: Voi mai participa la câteva olimpiade internaţionale; printre care voi încerca şi la fizică, unde e mai dificil să te califici. În rest, pe termen lung, aş vrea să-mi fac simţită prezenţa, să contribui cumva la progresul nostru tehnologic.

Realizator: Andrea Nagy

Corina și George Nica – Armonia muzicii în familie

De către Camelia Teodosiu -
0

Pășim în noul an cu o declarație de dragoste pe note muzicale făcută, tuturor celor care ne ascultă, de cuplul Corina și George Nica.

Corina și George Nica se identifică cu muzica folk, iar dialogul cu ei poate fi asociat cu tema: Armonia muzicii în familie.

Un  chitarist pătimaș – George Nica a întâlnit o fată – Corina care cânta frumos și scria poezii,  în urmă cu aproape 30 de ani, în vremea când erau liceeni, colegi fiind la Școala Populară de Artă Brașov.
Între timp, ea a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie, iar el s-a perfecționat ca lutier.

Formează o familie reușită, au crescut doi flăcăi frumoși, au adus pe lume o seamă de melodii de dragoste, au pus bazele  unui Cenaclu Literar Muzical (”Dincolo de cuvinte”), iar  din truda lor pe tărâmuri artistice ne-au dăruit patru cărți de poezie: ”File de jurnal” – Editura Astra, ”Dincolo de cuvinte” și ”Gânduri de bine” – Editura Suflet Transilvan, ”Terapie prin vers” – Editura Izvorul Cuvântului, București și albumul muzical ”Declarație de dragoste” lansat în anul 2021.

Au format un grup de juniori foarte talentați ce cântă folk la Brașov și în toată țara – ”Surâsul Muzicii”.

Corina ne mărturisește: ”Iubesc cărțile, ale altora și ale mele, le sărut paginile și mă înclin în fața fiecărei idei, a fiecărei metafore, a fiecărei vibrații sau simțiri, ca și cum o mare taină ne este dezvăluită nouă, muritorilor, spre a ne arăta gustul nemuririi, spre a ne învăța să sperăm la ea”. Anul 2020 i-a adus Corinei Nica premiul pentru Artă Literară din partea Asociației Art Respect.

În casa lor primitoare, toți cei ce iubesc  muzica și versurile se pot opri pentru o masă bună și popas, chitarele nu se opresc din cântat.

Pasionați de organizări de evenimente, festivaluri, tabere, lansări de carte și seri de folk, Corina și George Nica aduc în sufletele spectatorilor de toate vârstele bucurie și dragoste de frumos.

”Muzica folk înseamnă prietenie, sentimente puternice, trăiri și mai ales lumină, flacără… Poezia cântată trebuie dăruită, transmisă mai departe”, ne mărturisește Corina Nica.

Iată versurile unui cântec al grupului Surâsul Muzicii (muzica aparține preotului Costin Butnar, versurile sunt semnate de Corina Nica):

Mai cred

Cât fetele mai poartă încă ie,
Cât se mai naşte câte-o poezie,
Cât grâul creşte auriu pe glie,
Mai sper în tine, dulce Românie!

Cât mamei mele pot să-i sărut mâna,
Cât am prieteni buni întotdeauna,
Pe cer se-ngână soarele şi luna
Iar țară ca a mea e numai una!

Am fost prin locuri binecuvântate
Şi am văzut şi sate şi palate
În lumea largă, însă eu, din toate
Aleg de țara noastră să am parte.

Să-mi cresc aici frumoşii fii îmi place,
Cu dragoste de oameni şi de pace,
Iar zilnicele pâini cu drag le-om coace
Cu gând că Dumnezeu cu noi le face.

Să-mbrac cu bucurie sfânta ie,
Iar sufletul de zâmbet plin să-mi fie,
Aş vrea întregul univers să ştie:
Mai cred în tine, scumpă Românie!

George și Corina sunt chemați adesea la evenimente pentru muzica lor caldă, optimistă.
Unde este potrivit,  aduc cu ei și cele zece minuni constituite în grupul Surâsul Muzicii: Miruna, Matei, Ana, Raoul, Delia, Andreea, Robert, Daria, Darius, Roxana.

”Surâsul Muzicii este un grup format în urmă cu doi ani la Codlea. Îndrumătorii grupului suntem noi, soții Corina și George Nica, îndrăgostiți pe viață de muzica folk și hotărâți să o transmitem și copiilor noștri dragi: Ana, Miruna, Carina, Roxi, Delia, Matei, Raoul și Robert.

Muzica este darul ce nu se poate plăti sau cumpăra. Se primește, se simte, și se dăruiește mai departe,  costă doar o bucată de suflet.”

Fiecare cu rostul său
Autor: Corina Nica

Poetul e născut din mângâiere
Inspiră aer şi expiră vers
El nu are egal în univers
La suferință, viață şi tăcere.

Rănit la infinit dar şi iubit
Sărmanul om rătăcitor prin gânduri
E răscolit adesea în adâncuri
De tot ce poate fi de om trăit.

El e iubire. Este dor de țară,
De mamă, de copii, de tot ce-i sfânt
Se bucură de fiece cuvânt
De parcă l-ar rosti întâia oară.

Adesea, unii îl numesc nebun,
Copil, idealist sau fără teamă.
Apoi, la greu, tot pe poet îl cheamă
Când au nevoie de cuvântul bun.

Poetul nu munceşte pentru sine
Iar banii n-au valoare, nici parfum,
Poetul n-are timp, el are-un drum
Şi-o misiune: arde pentru tine!

1...272829...72Pagina 28 din 72

Urmărește-ne pe

4,400AbonațiAbonați-vă
Romania de nota 10

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

CATEGORIE POPULARĂ

© Radio Romania Regional & JA Romania