Pagina 11

Radio Timișoara: ”Buna mică” vrea să trimită 18 copii din localitatea Pesac pe litoral

De către Camelia Teodosiu -
0

Pentru mulți copii, malul mării este o priveliște pe care o savurează an de an, când merg în vacanță. Ei bine, în ziua de azi, există și mulți micuți care au văzut valurile sărate ale litoralului doar în poze, filmări și, câteodată, în visele cele mai îndrăznețe. Pentru o directoare de școală din Pesac, județul Timiș, destinația din acest an vrea să fie litoralul Mării Negre pentru copiii săi de clasa a opta, de la școală, care nu au văzut niciodată marea. Iar povestea din spate a început încă de acum două generații.

A fost odată o femeie, în localitatea Pesac, județul Timiș.

Toată lumea o știa pentru că era croitoreasa din sat, o femeie firavă, mărunțică de statură dar cu un suflet să cuprindă tot cerul în el. Au început să îi spună ”buna mică” odată cu ”revelația” unui strănepot iar casa ei a fost întotdeauna plină de prichindei, zarvă, papiote și gustări. Buna mică s-a dus la cer, însă nepoata sa, Margareta Matieș, directoarea școlii din sat, a avut o idee, când a preluat căsuța bunicii.

„Într-adevăr, am deschis asociația cu gândul la bunica mea și cu gândul de a aduce un plus educației din sat. Numele asociației vine de la numele de alint al bunicii mele pe care chiar primul strănepot i l-a pus. El a strigat-o pentru prima dată ”buna mică”, e vorba de nepotul meu Radu. Ne dorim să facem lucruri frumoase. Casa bunicii mele era mereu plină de copii. Ea, la rândul ei, a crescut șase, cinci nepoți și pe mama mea. Se ajuta mereu de copii. M-am gândit că cea mai mare bucurie este să aduc bucurie în casa ei și să- aduc copii în casă. ”, a spus Margareta Matieș, fondatoarea Asociației Buna Mică.

De când Casa Buna Mică și-a deschis porțile, elevii din Pesac n-au prea avut cum să se plictisească. Alături de dascălii lor și de Marga, care e directoare la școala din sat, Casa Buna Mică este acum un centru de recreere, de culturalizare, educare și petrecere a timpului liber în comunitate. Acolo s-au desfășurat și încă au loc tot felul de ateliere, de la reparat biciclete la sesiuni de lectură, șezători, s-au donat cărți iar unele activități implică și gustări foarte bune!

A fost foarte frumoasă activitatea, am făcut-o cu elevii mei. Prima dată am semănat în grădină. Ca orice gospodar, trebuie să îți aranjezi grădina. Eu am pregătit tot, semințele, terenul, iar când au venit copiii mei, am avut și surpriză de la părinți: ”Marga, mama a spus să punem și asta. Mama a spus să punem și dovleac. Dacă vrei să ne faci atelierul de gătit, cu ce vom face plăcinta cu dovleac?”.  Atunci, pe jumătate de grădină am semănat gazon pentru locul de joacă, în cealaltă jumătate am semănat de toate. Iar căpșunile, ei au văzut că avem și căpșuni și zmeură. ”Când o să putem să mâncăm, o să venim”. A venit momentul în care am mers în curtea bunicii și am luat micul dejun. Am pregătit tot de-acasă. Bineînțeles, părinții ne-au ajutat. Verișoara mea, împreună cu mami, au fost acolo amândouă și ne-au așteptat cu spuma de căpșuni.”, a punctat Marga Matieș.

Pentru acești copii, vara înseamnă aproape de fiecare dată pauză de la școală dar muncă acasă, în gospodărie, la ogor și în general sarcini de ajutorare a părinților la treburile zilnice. Anul acesta, Marga vrea să îi ducă acolo unde doar visează să ajungă și anume la malul mării.

„Proiectul acesta este un proiect de suflet. Îmi doresc din suflet să reușesc să-i duc pe acești copii la mare. Poate este un obiectiv mare sau poate se consideră că nu e necesar să ajugă copiii la mare și să vadă marea, dar eu m-am  gândit inclusiv în momentul în care am scris proiectul ce putem noi să le oferim prin proiectul acesta. Pe lângă faptul  că ei vor avea amintiri de neuitat, vor pleca din școala noastră și vor putea să povestească că au fost undeva în vacanță. Eu știu de la colega mea Roxana Popescu, profesoara de limba română, că evita să le dea copiilor compuneri, la început de an școlar despre cum a fost în vacanță sau unde au fost în vacanță, pentru că ei nu au ce să povestească în afară de faptul că au fost la muncă, au fost acasă. Un drum până la mare va fi o lecție de geografie, o lecție de istorie, o lecție din toate punctele de vedere.”, a mai adăugat directoarea școlii din Pesac.

Promisiunea doamnei director este aceea că, dacă reuștește să strângă destui bani, prin Asociația ”Buna Mică”  să poată merge cu elevii la mare, va pune ea banii de transport. Ei au asigurat-o, însă, că nu va fi necesar și că au ei reducere, ca să poată merge cu trenul!

În rest, cei care vor să ajute să-i trimită pe elevi la mare, pot face donații în contul Asociației ”Buna Mică” din Pesac. Detalii se găsesc pe pagina de Facebook a asociației iar orice donație ajută.

Așa se termină una din poveștile pornite în memoria lui Buna Mică din Pesac. Ce aventuri se vor mai țese de pe prispa bunicuței, însă, n-avem decât să aflăm. Poate chiar când vine toamna, iar niște puștani arși de soare și zgâriați de nisip, cu scoici în buzunar, vor povesti la început de liceu cum a fost prima lor excursie la mare.

Realizator: Ioana Sapianu

Foto: Asociația ”Buna Mică” din Pesac

România de dincolo de România

De către Andrei Cretoiu -
0

 

Globalizarea a micșorat distanțele între state, libertatea de mișcare le permite cetățenilor români să ajungă în toate colțurile lumii, iar această realitate a condus la necesitatea diversificării specificului activităților consulare. Dacă adăugăm și situațiile de criză consulară: războaie, cataclisme naturale, incidente de diverse tipuri – rețeaua consulară este obligată să facă față unui număr mereu în creștere, de provocări.

Din fericire, rețeaua consulară a României este cea mai extinsă în spațiul UE, comparativ cu celelalte state ale Uniunii, precum și una dintre cele mai moderne din punct de vedere al dotărilor informatice.
Începe Campionatul European de Fotbal, în Germania și apoi vor urma Jocurile Olimpice de la Paris. Departamentul Consular din MAE a făcut toate pregătirile pentru informarea și sprijinul cetățenilor români care vor călători spre aceste destinații și vor lua parte la evenimente.

Care sunt aceste măsuri, care este specificul muncii consulare, ce va aduce nou viitorul apropiat, aflăm la România de nota 10, de la directorul general al Departamentului Consular din MAE, domnul Bogdan Stănescu.

 

 

Realizator: Ioana Brușten

Ionel Udrescu – „Castelul meu din Rai”

De către Camelia Teodosiu -
0

„În loc să te dobor cu prima lovitură

Sau c-un pumnal să sparg a ta armură

Eu cu calești, cu surle și cu cai,

Voiam să-ți dau castelul meu din rai.” (Emanuel Mihai Udrescu)

De pe rafturile Bibliotecii de Bucurii aleg să recit versuri din cartea ”Așa grăit-au Tatăl și Fiul” semnată de Ionel Udrescu și regretatul său fiu Emanuel Mihai Udrescu. În prima poezie a cărții – Autoportret, Ionel Udrescu se dezvăluie, se destăinuie, ne lasă să-i cunoaștem o parte din suflet:

Sunt un om cu multe chipuri,
Nici eu nu știu cum mai sunt:
Suflet tânăr și-n răstimpuri
Un bătrân cu păr cărunt.
Pribegesc fără de noimă într-o lume ce m-apasă
Iubind totul înprejuru-mi, soarele și ceața deasă,
Mă-nfior de-al nopții farmec, și de-al zilei răsărit,
În amurg văd disperare, dar sunt tare fericit.
Iubesc flori și animale, ador tot ce este viu,
Totuși simt pe dinăuntru-mi doar durere și pustiu.
Sunt un om plin de contraste,
De iubiri și renunțări,
De dorințe de-a cunoaște,
Apt de „marile trădări”,
Și fidel până la moarte
Unor false provocări.
Stau alături în persoana-mi ca-ntr-un târg de vechituri
Vis, dezamăgiri și ură, ascensiuni și căzături,
Implicații temerare,
Teamă, spaimă și uitare,
Aspirații ancestrale
În mocirlă și duhoare,
Dragoste și consolare,
Bunătate și teroare,
Frumusețe și oroare…
Toate acestea eu sunt oare?
Și încă mai știu
Că-i un lan și-i un pustiu,
Că stau bunăoară
Un maldăr de vise,
O lacrimă amară
Și flăcări nestinse
Și pădurea
Și marea
Câmpiile-ntinse
În zări necuprinse…
Și umbra unui zâmbet de fată
Legată cu sârmă ghimpată…
Stau strânse grămadă în sufletul meu,
Și chiar de nu pare, acesta sunt eu.

Ionel Udrescu, invitatul acestei ediții a emisiuni, a fost avocat în Baroul București, producător de film, președintele Sindicatului Cineaștilor din România, membru în comitetul director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de film și președintele clusterului Bucureștiul Creativ.

Ionel Udrescu a ales să vadă viața ca un film și să descopere lumea prin implicare personală în multe activități. De aceea, și-a asumat diverse roluri în viață și prin urmare avut multe funcții și meserii, din care amintim: asistent imagine la Centrul de Producție Cinematografică București, membru din partea audiovizualului în Consiliul Național de Export, coordonator al grupei Cultura din cadrul Comisiei Naționale pentru Strategia de export, membru al grupului consultativ de dialog antipiraterie și anticontrafacere de pe lângă Ministerul Public, membru al Alianței Pentru Dezvoltare Economică a României, președinte al Comisiei Permanente pentru Industrii Culturale din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Românie și a Municipiului București, vicepreședinte și director executiv al Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din Romania (UPFAR), Tehnician Principal- locțiitor al șefului laboratorului Central de Control nedistructiv din Trustul Energomontaj, funcție din care a realizat „tehnologia de control cu radiații penetrante” pentru partea clasică a Centralei Nucleare de la Cernavoda.

Ionel Udrescu ne mărturisește că pentru el scrisul este un debușeu. Publicarea gândurilor sale prinse în poezie și în proză a fost urmare a unei forme de conectare cu regretatul să fiu, Emanuel Mihai Udrescu, a cărui poezie o regăsim în partea a doua a volumului de versuri strânse sub titlul semnificativ ”Așa grăit-au Tatăl și Fiul”.

Despre cartea sa „Amor, umor, delirium tremens…”, apărută în anul 2023, Ionel Udrescu declară: „totul este scris din dragoste”. Pe ultima copertă a cărții, cunoscuta jurnalistă Sanda Faur, care în anul 1998 prefața acest volum de proză scurtă, atrage atenția că: „Scrierile lui Udrescu nu pot fi povestite, ar fi păcat. Ele trebuie citite. Acesta este un scriitor cu o rezonanță specială, cu o personalitate puternică și originală. Bun venit în regatul celor urmăriți de ielele ideilor și de demonii scrisului, Ionel Udrescu. Nu e un regat al liniștii. Ci doar al veșnicei rătăciri printre cuvinte, tortura cea mai fericită de pe lume”.

Cuvântul autorului

Ca orice om, eu m-am născut.
Nu știu cum se face, dar m-am născut cu exact un an înaintea primei mele aniversări. Era iarnă și eram prea mic să mai țin minte dacă era ziua, sau noaptea, cât era de frig, sau alte bazaconii de felul ăsta. Cred că mai degrabă era noapte. Tot ce țin minte, dacă nu cumva m-am prins citindu-mi cv-ul, sau actele de identitate, este că era în ianuarie.
Trecuseră aproape unsprezece ani de la terminarea războiului și trei de la moartea lui Stalin. De fapt cred că Iosif Visarionovici a avut noroc, că dacă ar mai fi trăit nițel, aș fi avut chef să-i trag vreo două palme… Tot ce am reușit a fost să mă piș pe poza lui.
Ca orice om, am învățat apoi să privesc lumea, pe care, cu siguranță nu am înțeles-o niciodată pe deplin. Și tot ca orice om, am învățat să mă hrănesc, să scot diverse sunete, apoi să merg…Dar cam atât am învățat asemeni oricărui alt om. Restul, la mine a fost diferit, față de toți ceilalți. Normal, pentru că era vorba despre mine. Sau poate că doar mi s-a părut.
Eu nu am învățat să socotesc, sau să citesc, ci am învățat să iubesc și să scriu. Cel puțin eu cred că mâzgălelile mele se pot numi „scris”. Și pentru că destinul mi-a aranjat viața într-un mod care nu ține de liberul arbitru, mi-am expus ideile, care, chiar dacă nu sunt neapărat originale și nici nu au mereu coerență, sunt ale mele. Sau poate mi-au fost insuflate.
În ce privește iubirea, am iubit tot. Mi-am iubit familia și prietenii; am iubit copiii și bătrânii; florile și animalele; zele și nopțile; munții și apele…Am iubit tot ce ne-a dat Dumnezeu.
Iar mie, mi-a dat iubire cât cuprinde. Trebuie să-I mulțumesc deoarece, atât cât s-a putut, mi i-a dat să-mi fie alături pe Fadi și Emanuel…Atunci când nu sunt trist, sunt o fire veselă, și cred eu, că am și puțin umor. Asta-i părerea mea. Nu forțez pe nimeni să o ia în seamă.
Uneori, întreaga existență mi se parte o beție interminabilă. Nu, nu o mahmureală. Nu euforia pe care ți-o induce un păhărel de tărie. Nu. O beție care te face să-ți pierzi mințile. O beție ce te apropie de nebunie… Un „delirium tremens” căruia nu te poți împotrivi.
Și mori, puțin, câte puțin. Eu am început să mor câte puțin, încă de când m-am născut. Se spune că nașterea este primul pas către moarte. M-am întâlnit cu moartea, la 6 ani, când a murit una dintre surorile mamei, nașa mea de botez. Atunci am învățat cuvinte noi: mormânt, gropar, sicriu, etc. M-a apucat groaza. Dar m-a consolat gândul că există Pasărea Phoenix…Am murit ceva mai mult între paisprezece și șaisprezece ani, când unul după altul la intervale scurte de timp, mi-a murit un unchi, apoi bunica din partea mamei, pentru ca la finalul celor trei ani să rămân și orfan de mamă.
A mai murit câte puțin din mine, când mi-au murit socrii. Am murit câte puțin împreună cu tinerii împușcați la revoluție. Și când a murit tata, a luat cu el ceva din mine în mormânt. Și au murit și tinerii din Colectiv…Dar cel mai tare am murit la 60 de ani când mi-a murit singurul fiu. De fapt, cred că împreună cu Emanuel am murit cu totul. Și totuși, s-a mai găsit ceva din mine să moară și împreună cu cea care mi-a luminat viața. Dar s-a dus și ea, așa că atunci când moartea mă va căuta să mă ducă pe mine, pe drumul fără întoarcere, nu mă va găsi, pentru că eu l-am străbătut deja de mult prea multe ori.
Doar trupul mi se mai agită de colo până colo, să dea impresia că încă mai trăiesc… Mișcările mele sunt unele involuntare, fără coordonare, asemeni celor ale unei găini căreia i s-a tăiat gâtul, dar ea continuă să se zbată. Culmea este că sunt uni cărora le plac inepțiile mele.
Regretata mea prietenă, marea jurnalistă și scriitoare Sanda Faur, cea care semnează prefața acestui volum, plecată dintre noi la 29 feb. 2012 la vârsta de 84 de ani, nu a apucat să citească tot ce se află în el. Îi mulțumesc pentru ce a scris despre mine, dar nu numai… Îi mulțumesc că m-a onorat cu prietenia ei.
Dimineața, când privesc în oglindă, cel pe care îl văd nu sunt eu. Este doar unul cu care am fost contemporan începând din prima zi a vieții mele. Posibil să fie el, cel care semnează cu numele meu, aceste pagini. Și nici măcar nu am puterea să-i mulțumesc. Sunt un ingrat, nu-i așa?

Pe pagina sa de facebook Ionel Udrescu se prezintă :

Avocat în Baroul București, producător de film, președintele Sindicatului Cineaștilor din România, membru în comitetul director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de film și președintele clusterului Bucureștiul Creativ.

Filmografie: 1976-1982- asistent imagine și mecanic de cameră:

  • PENTRU PATRIE – serial de televiziune regia Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, Doru Năstase • REVANȘA – regia Sergiu Nicolaescu
  • RUG ȘI FLACĂRĂ – regia Alexandru Petringenaru
  • DUIOS, ANASTASIA TRECEA – regia Alexandru Tatos
  • ÎNTOARCERE DIN IAD – regia Nicolae Mărgineanu
  • DESTINAȚIA MAHMUDIA – regia Alexandru Boiangiu
  • DINCOLO DE ORIZONT
  • TOATE PENTRU FOTBAL – regia Alecu Croitoru
  • GRĂBEȘTE-TE ÎNCET – regia Geo Saizescu
  • TEMA 13: BĂTRÂNEȚE – regia Cornel Diaconu
  • DE CE TRAG CLOPOTELE, MITICĂ – regia Lucian Pintilie
  • ECATERINA TEODOROIU (partial) –regia Dinu Cocea
  • SALUTĂRI DE LA AGIGEA – regia Cornel Diaconu 1974

Asistent trucaje: TOATE PÂNZELE SUS – regia Mircea Mureșan 2004

Producător asociat : SINDROMUL TIMIȘOARA- MANIPULAREA – regia Theodor Barna – Nicolae Oprescu, precum și la multiple filme documentare și utilitare.

În 2019, public online prin Editura Saga, primul volum de proza scurta „Amor, Umor, Delirium Tremens…”

Ionel Udrescu a ales să vadă viața ca un film și să descopere lumea prin implicare personală în multe activități. De aceea, și-a asumat diverse roluri în viață și prin urmare avut multe funcții și meserii, din care amintim: asistent imagine la Centrul de Producție Cinematografică București, membru din partea audiovizualului în Consiliul Național de Export, coordonator al grupei Cultura din cadrul Comisiei Naționale pentru Strategia de export, membru al grupului consultativ de dialog antipiraterie și anticontrafacere de pe lângă Ministerul Public, membru al Alianței Pentru Dezvoltare Economică a României, președinte al Comisiei Permanente pentru Industrii Culturale din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Românie și a Municipiului București, vicepreședinte și director executiv al Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din Romania (UPFAR), Tehnician Principal- locțiitor al șefului laboratorului Central de Control nedistructiv din Trustul Energomontaj, funcție din care a realizat „tehnologia de control cu radiații penetrante” pentru partea clasică a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

„Iubesc filmul, literatura, drumețiile și animalele. Din păcate, moartea fiului meu în noiembrie 2015 m-a dat peste cap, dar fac tot posibilul să mă redresez și să ajut la crearea unei societăți puțin mai bună.” –  Ionel Udrescu

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto:  arhiva personală a invitatului – Ionel Udrescu

Peter Sragher – Poezia în petala unei flori

De către Camelia Teodosiu -
0

Bun găsit în acest spațiu de inspirație pentru bucuria și tihna sufletului, unde împreună cu poetul și traducătorul Peter Sragher, prezent în emisiunea noastră, vă invităm să descoperim frumusețea poeziei.

Peter Sragher – Președintele Filialei București – Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România – Fitralit este autorul multor volume de poezie, a făcut numeroase traduceri din poeți austrieci, a editat volume bilingve de poezie ale unor autori din străinătate precum și un volum de teoria traducerii, s-a implicat în organizarea și promovarea mai multor festivaluri de poezie.

Poezie: A publicat volumele „De ce m-ai făcut sărutul urii”, Ed. Du Style, București, 1995; „Să facem un copil”, Ed. Paralela 45, București, 2003, „De ce m-ai făcut Doamne / Por qué me hiciste Dios”, volum bilingv de poezii, trad. de Al. Calciu, editions amb, Buc., 2005, „Ascultă liniștea vorbind / Hear silence speaking”, volum bilingv, Lapwing Publishing House, Dublin, 2012; „Dimineața sărută genunchiul Athenei”, volum în trei limbi, Editura Brumar, Timișoara, 2012,  „poemele dunării/danube poems”, poezii în română, germană și engleză, Editura Brumar, Timișoara, 2020; „doamne, de ce m-ai făcut”, ediție bilingvă în română și greacă, traducere de Stavros Deligiorgis și Angela Bratsou, Vakxikon Publishing House, Atena, 2022 și „Je me lave de la nuit”, selecție și traducere de Linda Maria Baros, éditions La Traductière, Paris, 2023.

Proză: „Cartea lui David”, cu acuarele de David-Thomas Sragher, Ed. Brumar, Timișoara, 2017.

În calitate de Președinte al Filialei București – Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România – Fitralit, Peter Peter Sragher s-a implicat în multe actvități și anume:

Traduceri de proză și din poezia contemporană austriacă în volume bilingve: Bernhard Widder, Ernst David, Gerhard Kofler, Bruno Weinhals şi Christian Loidl.

Festivaluri: A participat la festivaluri de poezie în ţară şi în străinătate – Austria, Germania, Franța, Mexic, SUA, Egipt, Estonia, Finlanda, Bulgaria, China etc.

Expoziție foto: A realizat expoziții foto, iar în 2007 și în 2008 a prezentat expoziția sa de fotografie alb-negru „Lemn viu, lemn rupt, lemn mort în prater și lobau – Austria”, la Muzeul Municipiului București, la Reșița, Slobozia și la Café Tabiet-București. Microexpoziție de fotografie a avut loc la Librăria Semn de carte din Reşița şi la Green Hours, în 2010, la București.

Editor Coordonator al unicei reviste despre traducerea literară din România: „Revista de traduceri literare” lunară, online (vezi: www.fitralit.ro/revista), ca și al „Colocviilor de traduceri literare” ale Fitralit.

Co-organizator al secțiunilor internaționale ale unor festivaluri de poezie din România la Galați, Craiova, Timișoara și București.

Editor: A editat mai multe volume bilingve de poezie ale unor poeți și poete din străinătate și un volum de teoria traducerii, de asemenea a contribuit la publicarea a două volume cu lucrări științifice despre teoria traducerii și retraducerii la Editura Universității din București.

Revista de traduceri literare care apare lunar din luna octombrie 2015, exclusiv online, are o bogată bibliotecă virtuală – scrisă, audio-vizuală și audio –  aproape a întregii activități a filialei  care poate fi consultată oriunde și oricând în țară și în lume. Este singura revistă care se ocupă de traducerea literară din toate punctele de vedere: de la rubrica Editorial – care abordează subiectele cele mai importante din sfera traducerii, la rubrica Work-In-Progress și Atelierul traducătorului în care traducătorii își prezintă lucrările pe care le transpun în limba română cu dificultățile întâmpinate în redarea în română a operelor literare abordate, adesea în formulă bilingvă.

Numărul dedicat în integralitate spiritualității ucrainene, în luna martie 2022 – poeți, prozatori și artiști vizuali – a fost realizat cu ajutorul traducătoarei literare Maria Hoșciuc, din minoritatea ucrainienă din România, care acum trăiește și lucrează în Germania, dar și cu literați, intelectuali și artiști vizuali ucraineni. Majoritatea articolelor din acel număr au fost publicate bilingv. În penultimul număr al Revistei au fost publicate poezii din opera lui Mihai Eminescu traduse în limba engleză de către talentata traducătoare Diana Cârligeanu aka K.V . Twain, desigur, tot în variantă bilingvă cu un studiu introductiv al autoarei în care se compară diferite variante ale unor traduceri anterioare din Eminescu în limba engleză.

Colocviile de traduceri literare, peste 48 la număr, au fost inițiate în anul 2013 și au ajuns la numărul 48. Este o platformă pentru o dezbatere mai aprofundată a unei teme de traducere cum a fost cea despre „Plagiatul în domeniul traducerilor literare” sau „Statutul traducătorului literar”, adică dacă traducerea literară „poate să fie considerată o operă proprie, originală sau este vorba numai despre o simplă transpunere a unui opus dintr-o limbă în alta?”, ceea ce a determinat chiar o polemică spumoasă între colegii de breaslă Radu Toma și Adrian Săhlean.

O altă dezbatere a fost asupra chestiunii dacă traducerea de teatru se deosebește de celelalte traduceri din diferite genuri (poezie, proză, eseu etc). De asemenea, la o discuție aplicată despre frontierele traducerii literare, a fost invitat Stavros Deligiorgis, o somitate în domeniul traducerilor, profesor emerit al Iowa University.
Mai mult de jumătate dintre ”Colocviile de traduceri literare” au avut parte de prezența scriitorilor traduși sau de teoreticienii literari străini, fiind organizate cu sprijinul institutelor culturale de la București, fie că a fost vorba de Institutul Cultural Italian, Goethe-Institut, Forumul Cultural Austriac sau Institutul Polonez din București etc.

Simpozioane de traducere și retraducere literară
În afară de Colocvii, am organizat și primul Simpozion internațional despre retraducerea literară – octombrie 2019 – de la noi din țară. Am colaborat excelent dl. Prof.univ.dr. habil.Liviu Franga, decanul de atunci a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București (FLLS-UB). Am fost sprijiniți și de Ministerul Culturii și Uniunea Scriitorilor în această întreprindere. Ca urmare a Simpozionului sus-menționat, am publicat și volumul Provocarea retraducerii literare. Rescrierea literaturii universale în limba română. Actele Simpozionului internațional de retraducere literară. București, 4-5 noiembrie 2019, Editura Uniersității din București, decembrie 2020.

Colecția – Teoria traducerii
Primul volum care a apărut din această colecție este cel al lui Friedrich Ernest Schleiermacher Über die verschiedenen Methoden des Übersetzens / Despre feluritele metode de traducere, traducere și note de Viorica Nișcov, studiu introductiv de Victor Ivanovici, Editura Brumar, Timișoara, 2019. Volumul a fost scos de Fitralit și întreaga serie este coordonată de Prof.univ.dr. emerit Victor Ivanovici – Universitatea Artistotel din Thessaloniki și Prof.univ.dr. emerit Radu Toma, Universitatea din București.
Următorul volum pe care dorim să-l publicăm (în cea mai mare a apărut în numerele revistei noastre din 2016 și 2017) în seria sus-amintită este cel al poetului și traudcătorului Yves Bonnefoy, La Communauté des traducteurs, Presses universitaires de Strasbourg, 2000.

Colecția de Poezie
Primul volum apărut în această colecție a apărut în anul 2017, așa că nu vom mai vorbi de el. Al doilea volum îl reprezintă antologia de poezie chineză clasică, publicată într-un format și cu o grafică de excepție: Cuvântă ploaia cea sihastră/ Hua Ba Shan Ye Yu, ediție, bilingvă în chineză și română cu un studiu introductiv, note și traducere de Florentina Vișan, Editura Creator, Brașov, 2019.

Al treilea volum – lansat la prima ediție a ”Festivalului Internațional Ion Monoran”, Timișoara, 2019 – aparține poetului ceh Miroslav Sosoi, Černá dvojka / Sfânta Doime Neagră, ediție bilingvă, în cehă și română, prefață, note și traducere de Mircea Dan Duță, Editura Brumar, Timișoara, 2019.

Al patrulea volum este al poetei slovace Martina Straková, Ilustrate din locuri invizibile, prefață, note și traducere de Mircea Dan Duță, Editura Brumar, Timișoara, 2022.

Sub egida Fitralit a apărut de curând și antologia Casa Poeziei Grecești Takis Sinopoulos și prietenii ei. Florilegiu bilingv de poezie elenă contemporană, traduceri din limba greacă de Angela Bratsou, Luminița Kostopoulou și Stavros Deligiorgis, Uniunea Elenă Româmnă, București, 2022.

La inițiativa noastră au apărut și două volume de proză scurtă ale scriitorului chinez Lao Ma, Petrecere de unul singur și Fericire sută la sută, note și traducere din limba chineză de Maria Bălașa, Editura Ravex Coms, București, 2018.

Festivaluri de poezie
Fitralit a co-organizat în decursul anilor mai multe evenimente culturale internaționale din țară, ocupându-se de invitarea poeților și poetelor din străinătate, de traducerea poeziilor în limba română și alte elemente de organizare și promovare a evenimentului cultural.

a. ”Poezia – Port la Dunăre. Festival internațional de literatură, care celebrează Dunărea ce trece prin 10 state europene, organizat de Centrul Cultural Dunărea de Jos (CCDJ), prin Florina Zaharia și echipa ei, în anii 2018-2019 și de Filiala Sud-Est în anul 2022, împreună cu Florina Zaharia și CCDJ.

b. ”Ziua Mondială a Poeziei”, Galați, edițiile 2018 și 2019, împreună cu CCDJ și Florina Zaharia.

c. ”Festivalul Internațional Ion Monoran” – edițiile I din 2019 și III din 2022.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Peter Sragher

Radio Constanța: Porți deschise la Muzeul Ivan Patzaichin din Delta Dunării

De către Daniel Țăndăreanu -
0

În inima Deltei Dunării, în micuțul sat Mila 23, acolo unde în anul 1949 se năștea marele campion canoist Ivan Patzaichin, și-a deschis porțile, la sfârșitul lunii mai, muzeul care îi poartă numele. Acesta este mai mult decât un muzeu, este un adevărat centru de inovație comunitară, un întreg ansamblu memorial, turistic dar mai ales cultural despre care vorbim în ediția din această săptămână a emisiunii ”România de nota 10” .

Invitatul ediției este Teodor Frolu, arhitect, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, ințiatorul acestui obiectiv și sufletul tuturor demersurilor pentru ca acest proiect de mare amploare să poată fi dus la bun sfârșit.

Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară de la Mila 23, construit pe casa părinților lui Ivan, reconfigurează cu îndrăzneală conceptul tradițional de muzeu, integrându-l într-un centru cultural modern.

Vizitatorii sunt invitați să pătrundă în universul lui Patzaichin, să exploreze momente-cheie din viața sa, să descopere istoria pitorescului sat Mila 23 și să aprecieze contribuțiile comunității la sporturile cu vâsle. Muzeul devine astfel un loc de conectare profundă cu patrimoniul cultural și natural al Deltei, încurajând înțelegerea și aprecierea diversității locale.

Vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Teodor Frolu ne-a mărturisit că ideea acestui muzeu a apărut încă de când marele nostru campion Ivan Patzaichin era în viață. A fost vorba chiar de o dorință de-a sa de a întoarce comunității cele mai importante valori și principii pe care acesta și le-a însușit de la oamenii deltei și de la sportul pe care l-a iubit cel mai mult.

Ansamblul cuprinde un Turn-Observator, înalt de 18 metri, un pavilion destinat activităților de natură culturală, artistică, educativă și de construcție comunitară, o zonă destinată gastronomiei Deltei precum și un spațiu pentru rezidențe artistice. In Turn se află expuse cele mai valoroase dintre medaliile și distincțiile lui Ivan Patzaichin, iar pe fiecare nivel sunt ilustrate momente cheie din viața și cariera lui Ivan. Terasa de la ultimul nivel oferă o panoramă unică a naturii din împrejurimile Milei 23.

La inaugurarea muzeului la care au participat atât soția cât și fiica lui Ivan Patzaichin, Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 a primit din partea Ministerului Culturii Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria I – „Arhitectură”.

Sursa foto și video: facebook Muzeul Ivan Patzaichin / Video: Viorel Gheorghe / Interviu audio: Magda Vâjaică – Radio România Constanța / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Daniela Palade Teodorescu – ieșirea din stereotipii pentru o educație de calitate

De către Camelia Teodosiu -
0

Invitata acestei ediții a emisiunii este Daniela Palade Teodorescu, cu o experiență profesională vastă și diversificată: jurnalistă, scriitoare, trainer educațional, consilieră de dezvoltare personală și de carieră, formatoare de opinie, activistă socială, co-autoare a unor cărți de istorii orale, co-autoare și trainer în Ghidul Meseriilor Viitorului, redactor șef al platformei media internaționale www.feminismforreal.com, ambasadoare a Cartei Diversității, ambasadoare EWA (European Women’s Association) și OFA UGIR, membră fondatoare Asociația Solidaritate și Egalitate, în cadrul căreia derulăm campania #WeAreHalf – www.wearehalf.org.

În calitate de ambasadoare a Cartei Diversității, a participat la două ediții ale programului Workplace Inclusion Champion, modulul Age Diversity. De asemenea a moderat trei ediții ale evenimentului Lumea D&I organizat de comunitatea Angajez 45+.

Daniela Palade Teodorescu a fost 20 de ani redactor șef al revistei Avantaje, iar alți doi ani redactor șef la Revista CARIERE. Din 2019, este director editorial la TUDOR Communications, în echipa care a lansat 2value, un asistent virtual de PR, prima aplicație din lume care transformă modul în care comunică azi jurnaliștii și companiile. Tot la TUDOR Communications, a coordonat proiectul Academia Jurnaliștilor, parte din campania #respectjurnalistii, campanie premiată cu aur la PR Awards 2020 pentru comunicare în sectorul public.

prezentare_PDF_v2

Din 2017, Daniela Palade Teodorescu  este membră în Asociația pentru Competitivitate (INACO), co-autoare și trainer într-un proiect pe cât de inovator pe atât de necesar – Ghidul Meseriilor Viitorului, conceput de o echipă coordonată de Andreea Paul, un instrument de educație inedit, destinat atât elevilor, cât și profesorilor, dar și părinților, managerilor, antreprenorilor.

În cadrul proiectului, echipa INACO se mândrește cu robochat Maria, primul asistent virtual din lume dedicat meseriilor viitorului. Echipa de experţi INACO i-a consiliat pe elevii participanţi cu privire la meseriile viitorului, ce abilităţi sunt necesare pentru a se integra în actuala piaţă a muncii, cum pot conştientizarea trăsăturile de comportament, gândire şi motivaţie care îi recomandă pentru o profesie sau alta şi cum ar trebui să se raporteze la dinamica tehnologiei care schimbă radical profilul viitorului angajat în câmpul muncii.

Trainerii care au lucrat cu părinţii au abordat în special prejudecăţile şi mentalitatea care îi ţin departe pe elevi de şcolile profesionale şi de învăţământul dual, venind cu exemple de beneficii concrete care rezultă din alegerea învăţământului profesional dual.

Proiectul a pornit de la necesitatea de a oferi soluţii la criza majoră existentă pe piaţa muncii din România – lipsa forţei calificate de muncă. Acest fenomen este cauzat de emigrarea masivă către Occident, dar şi de dezinteresul tinerilor pentru învăţământul tehnic, conform datelor furnizate de cercetările INACO pentru Banca Mondială.

O altă provocare profesională pentru Daniela Palade Teodorescu  este Feminism For Real – o platformă media internațională, un hub dedicat leadership-ului feminin, un ghid pentru minți progresiste, un loc din care femeile își pot lua informație, putere, inspirație, motivație, iar bărbații găsesc motive pentru a o recomanda fiicelor lor și femeilor din viața lor. Este un nou proiect media al TUDOR Communications, inițiat de Mihaela Tudor, dedicat sprijinirii leadershipului și antreprenoriatului feminin, capacitării femeilor și egalității de gen în România și în lume.

Din dialogul cu  Daniela Palade Teodorescu aflăm care au fost rolurile care i-au adus cele mai mari realizări, proiectele importante pentru viitorul tinerei generații, temele favorite pe care le-a dezvoltat prin diverse abordări, instrumente și metode de lucru, dar mai ales ce a demotivat-o de-a lungul carierei și ce i-a dat puterea să meargă mai departe.

„Sunt părinte de doi copii adolescenți și o promotoare a ceea ce înseamnă educație de calitate, gândire „out of the box”, meseriile viitorului, alinierea școlii românești la competențele pe care le cere economia viitorului, ieșirea din stereotipiile și anacronismul sistemului actual de învățământ.

În practica de jurnalist am abordat în premieră subiecte precum criza profesională a vârstei de mijloc, tabuuri socio-profesionale care pot submina cariera unui profesionist, indiferent de domeniu, sănătatea și echilibrul interior, sub presiunea socio-profesională, tabuul din spatele statutului social (divorț, părinte singur), women in distress issues (violență domestică, dizabilități fizice și mentale, migrația feminină a forței de muncă, exodul mamelor, forța civică a femeilor), nomadism digital, leadership feminin și antreprenoriat feminin, feminism.

Am contribuit la publicarea primului testimonial de violență domestică din România („Povestea unei supraviețuitoare”, de Eleonora Pokola), a primului testimonial despre migrația forței de muncă feminine („Exodul mamelor”, de Liliana Nechita), am fost co-autor în „Nașterea. Istorii trăite”, coordonată de Mihaela Miroiu, și în „Forța civică a femeilor”, coordonată de Andreea Paul.”, ne spune Daniela Palade Teodorescu

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Daniela Palade Teodorescu

București FM: MINA – primul spațiu imersiv din România și cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud Est

De către Camelia Teodosiu -
0

În această ediție a emisiunii noastre, vă invit să descoperim împreună cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud Est.

Este vorba despre MINA, Museum of Immersive New Art – Muzeul Imersiv al Noilor Arte, care la nici un an de la apariție, a devenit cel mai vizitat spațiu imersiv din România.

MINA este suma intersecțiilor dintre artă, tehnologii emergente ca mediu de creație, experiențe interactive, educație și dezvoltare de noi competențe digitale, cu cele mai spectaculoase expoziții care sunt realizate parțial sau în totalitate de artiști și specialiști români.

Clădirea renovată care găzduiește muzeul, a fost înființată în 1970 și a fost prima fabrică de calculatoare românești. Spațiul măsoară 2.500 de metri pătrați, este conceput foarte modern și cuprinde mai multe zone dedicate adulților și copiilor, care vor fi întâmpinați în muzeu de un ghid virtual, un avatar conversațional care folosește inteligența artificială. Secțiunile principale vor fi spațiul imersiv cu proiecții 360, MINA Kids, spațiu dedicat instalațiilor educative și interactive pentru copii, o zonă dedicată expozițiilor temporare sau evenimentelor.

Cum a apărut ideea acestui proiect și de ce are un succes care-l propulsează în viitoare traiectorii culturale, dincolo de granițele țării, aflăm de la Mădălina Ivașcu – co-fondator MINA.

„MINA este centrul ce reunește pasiunea noastră pentru arta digitală și inovație în cadrul industriilor culturale și creative pe care vrem s-o celebrăm printr-o abordare accesibilă publicului larg. Reprezintă experiența noastră acumulată în 6 ani de proiecte marca One Night Gallery, în care ne-am concentrat pe crearea și dezvoltarea scenei locale de new media art și coagularea comunității de artiști și dezvoltatori care au acum un spațiu permanent de expunere.

De asemenea, MINA are la bază și experiența de 10 ani de proiecte Le Petit care înseamnă o comunitate de mii de oameni care au luat parte la experiențe interactive și concepte ieșite din comun.

MINA este locul în care fiecare vizitator este protagonist, iar totul se întâmplă într-o clădire cu o istorie pe măsură, fosta hală de producție de calculatoare ICE Felix, pe care ne-am propus să o readucem la viață împreună cu partenerii noștri”.

Primele două spectacole imersive lansate la MINA, cu ocazia inaugurării, au fost: Gustav Klimt. The Immersive Show și Lumea Subacvatică. O călătorie imersivă a apei.

Gustav Klimt este o producție multimedia, prezentată de George.BCR, care cuprinde 60 dintre lucrările pictorului simbolist, un arc în timp prin „Epoca de Aur”, inspirată de stilul Art Nouveau și simbolurile bizantine. Se vor regăsi în cadrul show-ului opere expuse în muzee din toată lumea, precum „Doamna cu evantai”, „Sărutul” și „Doamna în Aur”, fiecare piesă fiind meticulos pusă în scenă 360 de grade, într-un spațiu de 7 metri înălțime.  Spectacolul audio-vizual este realizat de studioul Aural Eye și producătorul muzical, Alexei Țurcan.

Lumea Subacvatică, este o incursiune educațională în biodiversitatea apei, marcată de conștientizarea modului în care putem contribui la o lume mai curată și la protejarea speciilor. Proiectul este realizat de studioul Collider Visuals & Pixels Reality și producătorul muzical Costav Ivanov.

Spațiul expozițional de New Media Art și Laboratorul de Inovație sunt concepute în cadrul MINA pentru comunitatea de artiști și dezvoltatori oferind acces la ultimele tehnologii, rezidențe de creație și proiecte noi.

Cosmos – Descoperă tainele universului este un spectacol ce oferă o incursiune captivantă și educativă în minunile cosmosului printre planete, stele și alte corpuri cerești. Un aspect special al acestei producții îl reprezintă prezența extraordinară a lui Dumitru Dorin Prunariu, singurul și primul cosmonaut român care a zburat în spațiul cosmic în urma cu 43 de ani, pe data de 14 mai 1981.

Domnul Prunariu a făcut parte din misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos”. Imaginile capturate în această experiență uluitoare din spațiu pot fi văzute în cadrul show-ului imersiv pregătit de MINA. Fragmentele video de arhivă sunt extrase din filmul documentar românesc de scurtmetraj Opt zile în cosmos, regizat de David Reu.

„Cosmos – Descoperă tainele universului” este o producție proprie MINA ce oferă o incursiune fascinantă în Sistemul Solar, prezentând detalii despre fiecare planetă, stea și alte corpuri cerești. De la informații despre structura și caracteristicile fiecărei planete până la descoperirea undelor sonore produse de o gaură neagră, spectacolul este o sursă bogată de cunoștințe și inspirație.

Inspirat din scrisorile lui Van Gogh către fratele său, spectacolul Van Gogh, The Immersive Show își propune să ofere publicului o incursiune captivantă în operele celebrului artist olandez. Citatele selecționate din corespondența lui Van Gogh aduc o notă personală și profundă în narațiune.

„Van Gogh, The Immersive Show” nu este doar o prezentare digitală a lucrărilor de artă ale maestrului, ci o călătorie interactivă și emoționantă în universul său creativ, care îmbină tehnologia de ultima generație și proiecțiile spectaculoase cu geniul artistic al lui Vincent Van Gogh.

Printre operele pe care le veți putea admira în cadrul spectacolului imersiv se numără binecunoscutele „Noapte înstelată”, „Autoportret”, „Lan de grâu cu corbi”, „Iriși”, „Mâncătorii de cartofi” dar și opere din perioada de creație timpurie.

Această producție de excepție marchează un nou sezon în cadrul MINA și confirmă angajamentul organizatorilor de a aduce în fața publicului experiențe culturale senzoriale, inovatoare și memorabile.

Dinozaurii – O călătorie imersivă în Lumea Preistorică este un nou spectacol educațional și reprezintă o incursiune în universul preistoric, ce cuprinde întreaga perioadă mezozoică, Triasic, Jurasic și Cretacic. Protagoniștii, dinozaurii, sunt proiectați într-un mod impresionant, pe o suprafață de 400  metri pătrați, cu proiecții 360, oferind astfel publicului o experiență completă și captivantă, în habitatul de acum sute de milioane de ani.

Spectacolul este împărțit în 4 capitole: “Trezirea”, “Explozia Vieții, “ Adâncurile Apelor” și “Regatul Preistoric” și prezintă peste 30 de specii de dinozauri și reptile marine diferite, de la Ihtiozaur, plesiosaurii și mozozauri, la bine cunoscuții T-rex, Triceratops, Diplodocus și Stegozaur și dinozaurii aviari, Pterodactil, Quetzalcoatlus și Arheopterix. De asemenea, narațiunea prezintă dinozaurii și în rolul de părinți, aducând în scenă momentul eclozării unui pui, joacă acestora și tandrețea din cadrul unei familii.

Aceasta este prima producție proprie pe care MINA o lansează într-un nou spațiu media, “New Media Space”, realizat de o echipă amplă, formată din mai multe studiouri și specialiști independenți, care au lucrat la acest proiect extrem de complex din punct de vedere al animațiilor dinozaurilor, dar și al imaginilor realiste.

MINA Pop-Up este un concept revoluționar, un proiect itinerant, prezentat de George. Primul banking inteligent, ce aduce arta digitală și noile tehnologii în trei mari orașe din România: Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Spectatorii din țară se pot bucura de  Gustav Klimt – The Immersive Show, Lumea Subacvatică – O călătorie imersivă a apei si Inner Constellations – spectacolul dedicat lucrărilor ilustratorului Alex Nimurad.

MINA Pop-Up este un proiect MINA realizat în asociere cu atelierul de productie Kunst și se desfășoară într-un cort, care are aceeași suprafață ca și spațiul imersiv din cadrul muzeului din București. Cortul de 450 mp a pornit pe 18 aprilie într-o călătorie de 9 luni, poposind în fiecare oraș de pe traseu aproximativ 2-3 luni: 18 aprilie – 2 iunie la Cluj, 10 iulie – 10 septembrie la Iași și 18 septembrie – 1 ianuarie la Timișoara.

Datorită designul-ului și infrastructurii unice a echipamentelor tehnice, MINA este și un spațiu multifuncțional, care va putea prezenta atât expoziții de artă captivante, cât și conținut educațional pentru școli, piese de teatru, spectacole de dans, dar și proiecții de film, cursuri de yoga imersivă, evenimente corporative sau petreceri.

Ghidul muzeului va fi un avatar cu inteligență artificială

 „Eu sunt MINA, ghidul tău personal în cel mai mare centru de artă new media din sud-estul Europei” – sunt cuvintele cu care își începe experiența fiecare vizitator. MINA este un avatar cu inteligență artificială special pregătit pentru a oferi toate informațiile necesare celor interesați. În timp ce își îndeplinește atribuțiile de ghid clasic, MINA are un caracter special prin faptul că poate să interacționeze și în funcție de interesele fiecărui vizitator în parte, personalizându-i experiența.

Avatarul este un ghid dezvoltat pe baza celor mai eficiente și mai noi modele de rețele neurale. Pe lângă ChatGPT, au fost integrați mai mulți algoritmi de inteligență artificială pentru fiecare componentă din pipeline-ul său, cum este și Audio2Face de la NVIDIA Studio, prin care chipul avatarului 3D se animă în timp real. Mișcarea pleoapelor, a buzelor, mimica îi permit să interacționeze cu publicul cât mai natural, prin faptul că este capabilă să audă întrebările, gândește răspunsurile și apoi le comunică. Experiența se desfășoară în timp real, iar utilizatorii pot purta o conversație cu un avatar umanoid futurist. MINA este realizată de Mihai Cojocaru și rec.on.

„Întregul conținut este dezvoltat pe computerele certificate GeForce RTX Studio echipate cu GPU-uri GeForce RTX 4090 și dezvoltate de către producătorul local, ITDirect. Acestea fac parte din platforma NVIDIA Studio, destinată artiștilor, designerilor, inginerilor și altor profesioniști care au nevoie de instrumente puternice pentru a lucra cu grafică, video sau realitate virtuală. Platforma include plăci grafice de înaltă performanță, software specializat oferit gratuit și drivere Studio dedicate care oferă performanță și stabilitate optime cu cele mai populare software de grafică 3D, video și animație. Sistemul a fost creat special pentru aplicații grafice profesionale, în special pentru randare ray traced în timp real sau suport pentru tehnologiile AI””, spune Jan Adryanski, Community PR Manager Central Eastern Europe, NVIDIA.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: MINA / Camelia Teodosiu

Alexander Hausvater în căutarea Răspunsului de negăsit

De către Camelia Teodosiu -
0
Foto: ICR

„Sursa vieții mele: să caut și să nu găsesc, să întreb și să nu am un răspuns” – Alexander Hausvater

În această ediție a emisiunii noastre, vă invităm la Dialoguri Teatrale susținute de unul dintre cei mai mari regizori contemporani – Alexander Hausvater considerat un adevărat fenomen artistic.

Născut în Bucureşti, a părăsit de mic România, stabilindu-se împreună cu părinţii săi în Israel. A studiat Teatru, Literatură şi Ştiinţe Politice. La Dublin a urmat cursuri de scriere dramatică, unde a şi debutat ca regizor, în anul 1971. În anii 70 la Montreal a fondat mai multe companii artistice şi a preluat conducerea mai multor Teatre, obţinând numeroase premii pentru cele peste 150 de spectacole regizate. A predat la multe universităţi de prestigiu din lume şi a realizat numeroase programe de teatru TV şi teatru radiofonic. După anul 1989 a fost invitat să monteze şi în România, unde a primit de asemenea numeroase premii prestigioase, printre care şi premiul UNITER pentru întreaga carieră.

În perioada 14-18 mai 2024, Institutul Cultural Român a organizat, la Teatrul Evreiesc de Stat, evenimentul „Alexander Hausvater – Dialoguri Teatrale”.

În prima zi, la deschiderea oficială, a fost vernisată expoziția „Între Contrast și Armonie. O viață dedicată teatrului”, plasată pe trei etaje în foaierele Teatrului Evreiesc de Stat.

În cadrul evenimentului, publicul a putut să pătrundă dincolo de scenă, în universul unui regizor unic, și să descopere cum au luat naștere spectacole memorabile.

Într-un dialog savuros cu invitații săi scenografi, actori, muzicieni, scriitori și critici de teatru, Alexander Hausvater s-a dovedit a fi și un neîntrecut creator și povestitor de întâmplări teatrale.

Vineri, 17 mai 2024, după „Întâlnirea regizorului cu scriitori, critici și scenariști” a fost lansat cel mai recent roman al lui Alexander Hausvater – „Orizontul Trei”, apărut la editura Integral.

După succesul extraordinar al volumului de povestiri „Ce dacă”, tradus deja în limbile engleză, germană, franceză şi chineză, cunoscutul regizor Alexander Hausvater a debutat în roman, cu trei volume lansate în anul 2020 tot la Editura Integral: „Penumbra”, „Aici, Radio Eros” şi „Dor Călător”.

Despre ultimul său roman, „Orizontul Trei”, Alexander Hausvater prefațează:

„Trei prieteni. Împreună de la școala elementară. Au un secret dureros. Trec prin viață, fiecare asumându-și destinul celuilalt.

Separați la adolescență, ei comunică prin vise. Așa, ei realizează un univers în care se vorbește o limbă inventată. O lume plină de fantasme și întâmplări mistice. Acolo se realizează imposibilul in hainele posibilului. Acolo e ORIZONTUL TREI. Acolo, individul e încontinuu revoltat contra autorităților politice. Din Bucovina până la Dublin, din Insulele Aran până la deșertul Sinai, și de acolo la Salină, cei trei trăiesc consecințele acțiunii lor din copilărie.

Colega lor, fiica securistului, s-a înecat. Erau ei responsabili? Cert e că ea dispare din mormânt ca să re-apară în fața birourilor autorității locale. Moarta îi acompaniază pe cei trei, oriunde ar fi ei.

Doi băieți și o fată. Devin doi bărbați și o femeie. S-au jucat împreună, copii fiind. Acum sunt maturi. Se iubesc. Fără frică. Își impun modul de viață unei societăți rigide și limitate. Au un destin comun. Omul se naște singur. Omul moare singur.

Nu și ei.”

Sâmbătă, 18 mai 2024, în prima parte a zilei, Alexander Hausvater a susținut, în prezența publicului, workshop-ul „Contraste și contradicții – ilustrație video”. Invitații speciali au fost Constantin Florescu, Oana Berbec, Livia Teodorescu, Ioana Calota, Crina Matei, Medeea Marinescu, Mircea Kiraly, Cali Tibor, Monica Davidescu. Iar, după ora 18:30, cei prezenți s-au bucurat de „Muzica spectacolelor lui Alexander Hausvater”.

Finalul celor 5 zile pline de evenimente ”Hausvater – între contrast și armonie. O viață dedicată teatrului” a fost plin de emoție, ca atunci când treci un examen susținut în fața unui „titan”

Scenografa Adina Mastalier a declarat, cu mult umor, că a reușit să-l regizeze pe Alexander Hausvater, mai ales în condițiile în care „toată lumea a spus că nu-i ușor să lucrezi cu Alexander, dar toată lumea îl iubește pe Alexander”.

Alexander Hausvater s-a născut la București, dar în anul 1959, a părăsit România. După o ședere de 8 ani în Israel, unde a absolvit cursurile Universității din Tel Aviv, a urmat cursuri de literatură dramatică la Dublin, unde a debutat ca regizor, în 1971, cu spectacolul Năzdrăvanul Occidentului de John Millington Synge în. Între 1969 și 1972 a fost directorul artistic al Teatrului Peacock din Dublin și, din 1971, locuiește în Canada.

În 1990, a revenit în România, unde a avut un succes răsunător cu spectacolul  „…Au pus cătușe florilor…” după Fernando  Arrabal, la Teatrul Odeon. În 1993 a pus în scenă La Țigănci, după Mircea Eliade și, de atunci, montează periodic în toate teatrele din România, dar și în alte țări, opera sa teatrală însumând peste 160 de spectacole.

A devenit membru membru al Uniunii Scriitorilor în 2021. În același an a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. A fost distins cu numeroase premii, printre care Regizorul Anului în Canada, Premiul UNITER pentru întreaga activitate și, cel mai important, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler.

Interviul acordat de Alexander Hausvater pentru această ediție a emisiunii a pornit cu dorința de a afla proiecția marelui regizor despre Bucurie:

Alexander Hausvater: Bucuriile sunt ceva permanent. În momentul în care experimentăm bucuria, ea se instalează în esența noastră și rămâne cu noi, exact ca un volum de o carte clasică. Bucuria în bibliotecă trebuie să fie bucurie individuală, dar și una colectivă, în care o bucurie se îmbrățișează pe cealaltă și creează o bucurie și mai mare. Un om nu poate să fie bucuros dacă trăiește într-o societate care nu apreciază bucuria. Noi trăim în cupluri că ne place bucuria, avem copiii, avem meserii, intrăm în grup, în colective, în echipe, în căutarea unei bucurii duble sau triple ș.a.m.d. Așa că, lucru cel mai important în viața mea este că o bucurie nu moare cu sfârșitul ei, rămâne în memoria omului și el, de fiecare dată cănd o povestește sau și-o reamintește, o simte din nou.

Camelia Teodosiu: Ce vă aduce dumneavoastră bucurie.

Alexander Hausvater: Sunt un om care caută bucuria supremă, așa că nu m-am bucurat din orice lucru. Caut ceva special la care să reacționez. Bucuria este situată în relația cu un alt om, în dragoste, în relația cu un copil… e ceva cu care legătură și e un act mutual. Ea nu poate să existe fără ca cei doi să o dezvolte împreună. Așa că bucuriile cele mai mari erau legate de copii, de întâlniri cu oameni excentrici, extravaganți, diferiți, oameni care ne-au schimbat viața prin narativa vieții lor.

Camelia Teodosiu: Care sunt reperele din copilăria dumneavoastră care vă susțin creativitatea și elementele ludice regizorale?

Alexander Hausvater: Am scris o carte numai despre asta. „Ce dacă” se numește. Copilăria? Este o haină pe care mama ți-a croit-o și, după aceea, o porți toată viața, câteodată mult prea mult. Eu sunt cineva, din păcate, care trăiește în trecut mai mult decât în viitor. Și revenind la București, și stând aici, în apropiere de strada în care m-am născut – Ionescu – Gion, copilăria e totdeauna prezentă în opera mea, în scris, în piesă… Personajele copilăriei încă trăiesc în case diferite, într-un oraș numit București, dar complet diferit de cel de astăzi.

Camelia Teodosiu: Vreau să spun ascultătorilor că invitatul nostru – regizorul Alexander Hausvater are o foarte bogată experiență înteatrul radiofonic, ca realizator a peste 200 de radio-emisiuni dramatice. De altfel, între 1980 – 1982 a fost directorul Secției Dramatice la Radio Canada.

Domnule Alexander Hausvater,  ce anume v-a atras spre teatrul radiofonic?

Alexander Hausvater: M-a atras invizibilul. Faptul că puteam crea sunete și voci care erau complimentate de imaginația oamenilor care ascultau. În Canada, la timpul respectiv, aveam seriale, avem piese care continuau dintr-o săptămână în alta, ca serialul Dallas sau Dynasty sau ce era  atunci la modă. Ascultau în fiecare săptămână. Mă interesează foarte mult imaginația omului, capacitatea lui de a-și imagina o realitate paralelă, de a trăi un vis, de a trăi departe de realitate obiectivă. Și radioul la timpul respectiv împlinea toate aceste necesități. Dar cel mai mult mi-a plăcut să mă joc cu imaginația oamenilor. Făceam concursuri și trebuiau să-și imagineze cum arată personajele. E înalt, e frumos, e nu știu ce… Și atuncea, cream o lume care era egală pentru interpret și pentru cei care ascultau, pentru că era o lume a imaginației. Noi am făcut un serial la Radio România de 20 episoade, cu actori, cu reporteri.

Și atunci, radioul a mixat realitatea obiectivă cu realitatea imaginară. Se întâmpla ceva în fiecare zi, omul citea știrile, se lua o știre și, după aceea, o dezvoltam pentru o oră, utilizând actori, reporteri, jurnaliști ș.a.m.d. Radioul are calitatea asta să informeze pe loc ce se întâmplă.

Alexander Hausvater: Am predat de multe ori și am fugit de acolo. Nu cred că un profesor e mai mult decât un ipocrit care crede că știe mai mult decât un student.  Și, ca artist, prezint o situație unor spectatori și sper că văzând situația, văzând povestea, se va întâmpla o reformă, se va întâmpla ceva care va duce acel spectator să devină mai bun cu copilul lui, cu nevasta lui, cu vecinul lui. Scena nu reflectă condițiile politice, social-politice ale timpul respectiv. Scena n-a creat o piesă enormă despre revoluție, despre ce se întâmplă… și așa că trec anii și nu vezi o reflexie în scris a ce se trăiește. Orice lucru e produsul condițiilor socio-politice și al sistemului politic. Tot ce se întâmplă în timpul ăla, la cel moment în care e prezentat. Asta vreau să știu. Eu, când merg la teatru, am două întrebări. Altfel plec. De ce acel spectacole era făcut aici? De ce acel spectacol era făcut acum?

Camelia Teodosiu: Ce reprezintă Adevăul pentru Alexander Hausvater ?

Alexander Hausvater: Nu reprezintă nimic. Pentru că nu există și nu a existat vreodată.  Adevărul este momentul în care trăim în prezent, în acest moment, și îl interpretăm în diferite forme. Fiecare interpretare în timpul interpretării e un adevăr. Nu există un adevăr absolut. Adevărul Google, adevărul religios… Există un adevăr al momentului care noi știm că e trecător și va fi schimbat cu alt adevăr.

Camelia Teodosiu: Și un adevăr al persoanei dumneavoastră?

Alexander Hausvater: După atâția ani, habar n-am. Rostul? Sper că există, dar eu nu știu. Am fost totdeauna în conflict cu în mine însumi, n-am trăit bine cu mine, și din această fricție poate se naște creativitatea. Un om care nu-și găsește pacea sau armonia e totdeauna în căutare. Și poate asta era sursa vieții mele: să caut și să nu găsesc, să întreb și să nu am un răspuns.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu / Editura Integral

Radio Reșița: Brunch-ul de la Rudăria, o călătorie de neuitat cu gust autentic tradițional din Banat

De către Camelia Teodosiu -
0

 

Astăzi în cadrul emisiunii „România de nota 10” sunteți invitați la Brunch-ul de la Rudăria, mai exact într-o călătorie de neuitat cu gust autentic tradițional din Banatul de Munte.

 

 

A fost o masă câmpenească luată în inima satului bănățean, cu un meniu tradițional.

Brânza de găinușă, colăreţii cu lapte de casă, mălaiul dulce, mălaiul cu brânză și verdețuri de primăvară, pâinea de casă, plăcintele cu mere, cu brânză dulce, cu dulceață de prune, sunt doar câteva dintre preparatele tradiționale cu care oaspeții au fost așteptați în comuna Eftimie Murgu din județul Caraș-Severin.

Gazdele brunch-ului au fost Maria și Remus Craia, care au primit cu acest prilej și atestatul de Punct Gastronomic Local, foarte important pentru dezvoltarea turistică a zonei.

 

 

Punctele de gastronomie locală sunt definite ca și locații reprezentate de bucătăriile din cadrul gospodăriilor rurale, unde se gătesc și se servesc preparate culinare autentice, cu rețete specifice zonei, direct către consumatori. Alimentele folosite în prepararea acestor mâncăruri provin în principal din producția primară a propriei gospodării, dar și de la producătorii locali.

Un astfel de loc cum este bucătăria Mariei din Rudăria aduce în prim-plan diversitatea și bogăția gastronomică a zonei rurale în care se află, contribuind la promovarea culturii culinare locale și la valorificarea produselor și tradițiilor regionale.

Peste 50 de persoane au călcat pragul casei familiei Craia, degustând din produsele tradiționale. Au venit din diferite localități din județele: Caraș-Severin, Timiș și Arad.

 

 

Pe lângă produsele culinare tradiționale de pe Valea Almăjului au mai fost pregătite pentru invitați și altele, ca de exemplu, cosmetice sau articole de vestimentație cu motive tradiționale.

Un alt punct de atracție al brunch-ului de la Rudăria a fost ”Atelieru’ lu’ Văru”. Acesta este cunoscut  pentru micile capodopere de artă pe care le realizează în sticlele cu răchie. A prezentat turiștilor tehnica migăloasă prin care reușește să introducă, micile obiecte confecționate din lemn, printr-o gură de sticlă.

Printre produsele de pe masă la mare căutare a fost mălaiul dulce sau coleșa facută din făina proaspăt măcinată la moara din apropiere, moara Maxinoanea pe care am avut ocazia s-o și vizităm.

 

 

Brunch-ul de la Rudăria a fost organizat de familia Craia, Maria si Remus, împreună cu Asociațiile My Banat și Acasă în Banat. Preşedintele Asociației Acasă în Banat, Radu Trifan a fost cel care a oferit oaspeților un tur ghidat la Morile de apă din Rudăria, cel mai mare complex mulinologic din Europa de Est.

Turul morilor de apă s-a finalizat cu un picnic în Poiana Liliacului, unde au fost servite gogoși și băuturi răcoritoare produse în gospodăria tradițională de pe Valea Almăjului.

Evenimentul organizat la Rudăria a fost de fapt o călătorie de neuitat în satul tradițional românesc, o călătorie cu gust autentic al României de nota 10.

 

Realizator: Cristina Corocan

Foto: Radio Reșița

Noaptea Muzeelor la MINA

De către Camelia Teodosiu -
0
? Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Galeria celor mai faimoase picturi din istoria omenirii și spectacolul educațional: „Dinozaurii – O călătorie imersivă în Lumea Preistorică” la MINA

Vă invităm la Muzeul Imersiv al Noilor Arte – MINA, unde ne întâmpină Mădălina Ivașcu – co-fondator MINA, care ne dezvăluie o serie de informații interesante despre acest spațiu unde ne putem bucura de spectacole care fascinează prin ineditul, creativitatea și performanța realizării lor.

Miercuri – 16 mai 2024, MINA a lansat un nou spectacol educațional: „Dinozaurii – O călătorie imersivă în Lumea Preistorică”.

Această incursiune, în universul preistoric, cuprinde întreaga perioadă mezozoică, Triasic, Jurasic și Cretacic, în care protagoniștii principali – dinozaurii sunt proiectați într-un mod impresionant, pe o suprafață de 400 de metri pătrați, cu proiecții 360 de grade, oferind astfel publicului o experiență completă și captivantă, în habitatul de acum sute de milioane de ani.

Spectacolul este împărțit în 4 capitole: “Trezirea”, “Explozia Vieții, “ Adâncurile Apelor” și “Regatul Preistoric” și prezintă peste 30 de specii de dinozauri și reptile marine diferite, de la Ihtiozaur, plesiosaurii și mozozauri, la bine cunoscuții T-rex, Triceratops, Diplodocus și Stegozaur și dinozaurii aviari, Pterodactil, Quetzalcoatlus și Arheopterix. De asemenea, narațiunea prezintă dinozaurii și în rolul de părinți, aducând în scenă momentul eclozării unui pui, joacă acestora și tandrețea din cadrul unei familii.

Aceasta este prima producție proprie pe care MINA o lansează într-un nou spațiu media, “New Media Space”, realizat de o echipă amplă, formată din mai multe studiouri și specialiști independenți, care au lucrat la acest proiect extrem de complex din punct de vedere al animațiilor dinozaurilor, dar și al imaginilor realiste.  Sub îndrumarea talentatei scenariste Anca Manolache de la VÂNĂ Studio, experiența vizuală a fost adusă la viață de către Michael Mircea, Noetic Studio, împreună cu Valentin Mladin și XD, care au creat grafica 3D și mediile virtuale de excepție. Animarea și riggingul personajelor principale au fost realizate cu măiestrie de către Alex Doiciu de la Emitter Studio, în timp ce Adrian Neacșu s-a ocupat de animarea și riggingul altor personaje. Producția muzicală a fost asigurată de producătorii muzicali: Andrei Ștefanovici, compoziția muzicală, iar efectele sonore și montajul au fost realizate de Ștefan Damian. Informațiile educaționale ce susțin partea vizuală,  disponibile în română și engleză, sunt realizate de naratoarea Camelia Chenciu. Colaborarea lor a adus în scenă un spectacol pus în valoare prin proiecții ce vor avea loc atât pe tavan și podea, cât și pe pereții cu o înălțime de 5.5 metri.

„Dinozaurii – O călătorie imersivă  în lumea preistorică” invită audiența într-o călătorie prin timp, începând cu trezirea misterioasă a lumii preistorice, marcată de sunete ancestrale și imagini care dezvăluie diversitatea și frumusețea acestui univers străvechi. Spectatorii sunt martorii unor momente critice, cum ar fi migrația dinozaurilor, urmată de explozia de viață în urma căreia se dezvoltă creaturi fascinante și peisaje incredibile. În mijlocul acestor aventuri preistorice, vizitatorii sunt purtați în adâncurile oceanului preistoric, unde descoperă lumea misterioasă a creaturilor marine din acea epocă îndepărtată. Fiecare moment este conectat printr-o tranziție fluidă, inclusiv întâlnirea cu plantele și florile străvechi ce colorează această călătorie.

„Cu acest spectacol ne propunem nu doar să distrăm, ci și să educăm, oferind tuturor categoriilor de vârstă, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă, oportunitatea de a învăța despre istoria Pământului și despre fascinantul univers al dinozaurilor. Prin interacțiunea directă și participarea activă, dorim să inspirăm curiozitatea și să stimulăm imaginația copiilor, într-o călătorie plină de informații noi. Accesibil familiilor și grupurilor organizate, acest spectacol este conceput pentru a aduce împreună comunitățile într-o experiență memorabilă și educativă în ceea ce privește noțiuni de paleontologie și științele naturii”, spun fondatorii MINA.

În plus față de spectacolul imersiv, MINA dezvăluie și o colecție specială de tricouri cu realitate augmentată. Prin intermediul rețelei de socializare Instagram, purtătorii acestor tricouri vor putea să scaneze articolele vestimentare și să asiste la o experiență audio vizuală fascinantă: dinozaurii prind viață în fața ochilor lor. MINA a selectat patru specii de dinozauri pentru această aventură neobișnuită: Triceratops, Brachiosaurus, Quetzalcoatlus și Tyrannosaurus Rex.

Cu această nouă producție, MINA continuă să redefinească conceptul de artă și edutainment imersiv și să ofere publicului său experiențe unice și memorabile.

De asemenea, în această sâmbătă, 18 mai 2024, la București, evenimentul Noaptea Muzeelor la MINA aduce în atenția publicului atât spectacolul educațional: „Dinozaurii – O călătorie imersivă în Lumea Preistorică”, lansat miercuri, precum și expozițiile imersive „Van Gogh” și „Gustav Klimt”.

Așadar, publicul bucureștean și cel clujean este invitat la o expoziție inedită a celor mai celebre capodopere ale picturii universale, expuse în muzee renumite din întreaga lume, ce vor putea fi admirate în același spațiu timp de o singură noapte, pe 18 Mai, atât la București, cât și la Cluj. Alături de acestea, publicul va putea viziona și spectacolele imersive din agenda MINA și ediția itinerantă a Muzeului, lansată anul acesta – MINA Pop Up ce aduce arta digitală și noile tehnologii în trei mari orașe din România: Cluj-Napoca (19 aprilie – 2 iunie), Iași (10 iunie – 10 septembrie) și Timișoara (18 septembrie – 31 decembrie).

MINA este primul spațiu imersiv din România și cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud Est. Muzeul combină arta și tehnologia într-un spațiu senzorial pentru toate vârstele și are ca scop creșterea consumului cultural și a calității producției culturale în România. Prin acest spațiu multifuncțional, dotat cu tehnologie de ultimă generație, extindem granițele colaborărilor multidisciplinare și internaționale care sprijină inovația și digitalizarea.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Vlad Cupșa / Facebook MINA / Camelia Teodosiu

1...101112...72Pagina 11 din 72

Urmărește-ne pe

4,400AbonațiAbonați-vă
Romania de nota 10

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

CATEGORIE POPULARĂ

© Radio Romania Regional & JA Romania