Dincolo de reformele oficiale, dincolo de marile chestiuni privind educaţia care incită opinia publică, schimbările apar uneori discret dar semnificativ, acolo unde oamenii creează contextele necesare pentru ele. Un astfel de context pentru schimbare este conferința națională EduGhib „ Stare de bine la școală”, aflată anul acesta la a treia ediție, organizată de Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca. Evenimentul a reunit profesori, antreprenori, elevi, părinți, specialiști și lideri din diverse domenii, într-un demers comun: să redefinească școala ca loc al bucuriei de a învăța și al dezvoltării armonioase.
O conferință despre cum ar putea să fie „fain” la școală
Sub coordonarea profesoarei Monica Beres – director al liceului– și a Mihaelei Coța Mărginean, directoare adjunctă, inițiatoarele conferinței, EduGhib a devenit o platformă care nu doar discută despre starea de bine, ci o practică. „Suntem o școală inventivă. Ne dorim să arătăm că e fain la școală – nu doar în sensul clasic al învățării, ci ca spațiu al dezvoltării personale, al deciziilor responsabile, al dialogului real între profesori, elevi și părinți”, spune Monica Beres.
Tema ediției din acest an a fost starea de bine ca fundament al educației viitoarelor generații. Panelurile și sesiunile interactive au adus în prim-plan concepte precum reziliența, leadershipul, creativitatea și managementul emoțiilor, teme care, deși rareori abordate în curricula tradițională, sunt esențiale pentru echilibrul și succesul tinerilor.
Trei direcții, un singur scop: dezvoltarea integrată a elevilor
Conferința s-a structurat în jurul a trei paneluri tematice:
„Viziune pentru starea de bine cu ceilalți” – un dialog despre leadership, antreprenoriat și puterea comunității;
„Stare de bine pentru pasiune, performanță și perseverență” – dedicat rezilienței, curajului de a învăța din greșeli și evoluției personale;
„Știința stării de bine” – o sesiune specială ce a explorat metode bazate pe dovezi din științele cognitive și psihologie, menite să susțină sănătatea mintală.
Voci care inspiră
Printre invitații care au dat profunzime și inspirație dialogului s-au numărat profesorul universitar Mircea Miclea, actorul Bob Rădulescu, antrenorul de baschet Mihai Silvășan, precum și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj. Prezența lor a validat ideea că starea de bine nu e o temă „soft”, ci o miză majoră pentru educație.
În mod remarcabil, publicul nu a fost doar spectator. Elevii au pus întrebări directe, uneori incomode, despre anxietate și relații tensionate cu părinții. Iar părinții – prezenți în număr mare – au ascultat, au întrebat și au reflectat. Unii au plecat cu înțelegerea că anumite reacții ale copiilor sunt de fapt răspunsuri la propriile lor tipare.
“Îi invităm pe părinţi ca să ne vadă şi altfel, nu doar în cadrul strict al relaţiei profesor-părinte. Să vadă că se pot face lucruri împreună, să fie implicaţi şi ei în comunitate; să înţeleagă că nu dorim răul copiilor lor, chiar dacă mai dăm câte un 2 sau 3”, spune Monica Bereş.
“Am adus în faţa părinţilor probleme de care nu erau conştienţi: nu neapărat reproşându-le ce se întâmplă acasă, dar o înţelegere a anumitor reacţii sau situaţii. Aceştia trebuie să înțeleagă că alături de ei vom putea să facem lucruri bune pentru copii. Iar dacă părinţii ne dau credit, copiii vor avea şi ei încredere în noi”, completează Mihaela Coţa Mărginean.
Arta de a fi împreună
Participarea elevilor nu s-a limitat la public. Mulți dintre ei au fost implicați în organizare, iar alții au susținut acte artistice. S-au jucat piese de teatru scrise și puse în scenă de elevi (precum o reinterpretare urbană a Iliadei și Odiseei), iar trupe de adolescenți au susținut momente muzicale. „Acești copii se descoperă unii pe alții, își valorifică talentele și le pun în slujba unui scop comun. Asta înseamnă, de fapt, comunitate”, spune Mihaela Coţa Mărginean.
De la EduGhib la o cultură a stării de bine
Liceul “Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca a mai avut şi alte proiecte de amploare, cu care a ieşit în evidenţă în mediul educaţional clujean. Între 2010-2018 aici s-a organizat Ghibstock, un festival caritabil organizat în totalitate de elevi, care aduna anual până la 10 mii de participanţi şi un lineup de artişti locali şi naţionali.
EduGhib este parte a unei viziuni mai ample, materializată recent și prin participarea liceului în cadrul unui proiect-pilot finanțat prin PNRR, care implică doar cinci școli din județul Cluj. Scopul: introducerea unor mecanisme concrete pentru promovarea stării de bine în școală – de la colțuri de relaxare pentru elevi până la formarea a 40 de profesori-experți care vor implementa proiecte dedicate claselor de început (pregătitoare, a V-a și a IX-a).
„Ne dorim să nu fim doar o școală de cartier, ci o școală în care domină umanitatea”, sintetizează Monica Beres. Iar ceea ce se întâmplă la EduGhib confirmă că acest ideal e posibil.
„Suntem un grup de profesori cărora le place să învețe mult. Ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru, și în România, dar și în lume, ne informăm foarte mult – și riguros, și profund – după care dorim să ducem mai departe în școli ceea ce am învățat, către colegii noștri, către directori, către inspectori.”
Așa este descrisă, pe scurt, Asociația Română de Literație, de către fondatoarea ei, Liliana Romaniuc, profesor de matematică la bază, cu o experiență de peste 40 de ani în sistemul de învățământ, atât public cât și privat. Dorința de a înțelege care sunt factorii care ajută cel mai mult în procesul de predare – învățare și modalitățile prin care elevii pot progresa a determinat-o să înființeze, în urmă cu 12 ani, Asociația Română de Literație, o organizație non-guvernamentală al cărui scop este alfabetizarea funcțională a elevilor.
A participat, pentru început, în cadrul unui apel al Comisiei Europene privind creșterea gradului de alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar. A descoperit, în felul acesta, care era cea mai mare problemă a sistemului de educație din România, precum și aspectele care gravitau în jurul acesteia, și anume: elevilor le lipseau competențele de literație, profesorii se concentrau pe predare, și mai puțin pe înțelegere („Ori, scopul principal al școlii este de a genera învățare pentru elev”).
Alfabetizarea funcțională constă în capacitatea de a citi fluent, a înțelege ceea ce citești, a face conexiuni cu ceea ce ai citit anterior, iar mai departe să poți aplica ceea ce ai citit în contexte de viață diverse, nu doar în context educațional. Înseamnă, totodată, să știi să scrii și să te exprimi.
„Problema analfabestismului funcțional nu este doar a României. Cu această problemă se confruntă toate țările, doar că procentul diferă foarte mult. Noi suntem cu elevii cu vârsta de 15 ani într-un procent de 47% versus procentul de 20% la nivel european, care și acesta este mare.”
Cauzele pentru care ocupăm penultimul loc în clasamentul european privind rata alfabetizării funcționale în rândul elevilor sunt multiple – plecând de la mediul din care provin copiii, motivația acestora pentru studiu, școala în care învață sau nivelul de implicare și dedicare al dascălilor.
„Formarea echipei noastre de profesori în această direcție a presupus experiențe de învățare multiple, cu specialiști din toată lumea”, povestește doamna profesor, care subliniază că un moment definitoriu pentru Asociație a fost prezența, în România, a doi dintre cei mai buni specialiști în educație la nivel modial, care au ajutat echipa să proiecteze designul unui program de formare a cadrelor didactice.
Astfel, John Hattie, renumit cercetător în domeniul psiho-pedagogiei, autorul unui amplu studiu asupra factorilor de învățare și strategiilor de predare („Învățarea vizibilă”), a fost unul dintre mentorii care le-au expus profesorilor români principalele soluții în ceaa ce privește eficientizarea procesului de predare-învățare.
De altfel, programul său constituie un reper continuu pentru majoritatea sistemelor de învățământ din lume.
Această deficiență a sistemului educațional românesc este, în prezent, temă pe agenda publică
În pofida faptului că „a existat și o perioadă în care mulți colegi de-ai noștri au pus sub semnul întrebării această abordare”, considerând că dezvoltarea competențelor de literație ale copiilor stă mai degrabă în responsabilitatea profesorilor de limba română, într-un final au conștientizat gravitatea situației și s-au aliniat demersurilor noastre”, mărturisește președinta Asociației Române de Literație. „Rolul meu nu a fost să critic, ci să construiesc; sunt un om de construcție.”
La ora actuală, Asociația Română de Literație pilotează Programul de învățare vizibilă în școlile private, însă, din toamnă, ar urma să fie incluse și câteva unități de învățământ din sistemul public.
Strategii și metode de predare și învățare
Una dintre metodele de predare care dau rezultate o reprezintă adaptarea conținutului predat în funcție de nivelul de pregătire al elevului, explică profesoara Liliana Romaniuc. Ea precizează că este esențială cunoașterea fiecărui elev în parte, ritmul de învățare, personalitatea acestuia, pentru că „elevii sunt diferiți, învață diferit și este foarte bine că se întâmplă așa”. Odată stabilit lucrul acesta, profesorul va împărți elevii pe grupe și le va distribui sarcini și fișe de lucru luând în considerare acest criteriu.
Repetiția este și ea o modalitate de învățare bine cunoscută. „Trebuie însă aplicată cu sens”. Creierul uman are nevoie de câteva întâlniri cu un conținut pentru a-l putea stoca în memoria de lungă durată.
Nu în ultimul rând, o metodă extrem de eficientă, al cărei rezultat apare inclusiv la testările standardizate, o constituie cititul. Cu cât elevii acordă din ce în ce mai multe minute pe zi cititului (inclusiv în clasă, la începutul orei, împreună cu profesorul), vocabularul acestora se îmbogățește (și va rula un anumit număr de cuvinte pe an în funcție de timpul pe care și-l petrec citind), iar exprimarea (orală și în scris) se va îmbunătăți considerabil. Pe lângă acest beneficiu, activitatea de a citi contribuie indiscutabil la dezvoltarea gândirii critice, adaugă Liliana Romaniuc, care concluzionează că atât timp cât există conexiuni între aceste metode, va exista și un progres al învățării.
De asemenea, un avantaj în procesul educațional al elevului este o bună relaționare între profesori de discipline diferite, este de părere fondatoarea Asociației de Literație. „Din perspectivă psiho-pedagogică ajută foarte mult dacă se formează acest obicei de a purta discuții cu ceilalți colegi, de a asista la orele lor și a observa interacțiunile din clasă.”
Școala de stat versus școala privată
După câțiva ani buni petrecuți în sistemul public de învățământ, profesoara Liliana Romaniuc a luat decizia de a îndrepta către privat. A și fondat două școli, dintre care una este școală Cambridge. Spune că nu ar trebui să existe diferențe majore între cele două tipuri de sisteme de educație, pentru că ambele ar trebui să ofere o formare adecvată, bazată pe principii sănătoase, și să plaseze în centru elevul și nevoile sale. „Singura deosebire constă în faptul că o instituție de învățământ privată poate pune la dispoziția elevului anumite programe educaționale de dezvoltare a unor aptitudini, precum cele lingvistice, artistice sau sportive și, pe lângă asta, acordă o mai mare atenție dezvoltării personale a copilului.”
Cu doamna profesor Liliana Romaniuc am discutat și despre profilului absolventului (de grădiniță, școală primară, gimnaziu și liceu) și abilitățile și competențele-cheie pe care ar trebui să le dobândească la finalul fiecărui ciclu de învățământ, dar și despre sistemele de educație din străinătate la care s-a raportat de-a lungul timpului. Cel britanic ocupă un loc fruntaș pe lista preferințelor sale, urmat de cel canadian, finlandez, australian, dar și cel din Estonia, despre care se vorbește tot mai mult în ultima perioadă.
Realizator: Letiția Gheorghiu
Sursă foto: Radio Iași, Asociația Română de Literație
Familia Mateș a devenit feblețea copiilor când vine vorba de vloggeri români. Paul, Sara și cei trei copii ai lor sunt dinamici, creativi, plini de bun-simț și spontaneitate. E o adevărată plăcere să le urmărești povestioarele de viață comice, colorate, pline de farmec și adesea profund inspiratoare.
Dar dincolo de imaginile de calitate, de entuziasmul molipsitor și de acel „vibe” pozitiv atât de iubit de urmăritori, e ceva mai mult. O lumină care se răspândește cu discreție între copii, tineri și părinți chiar, care îndeamnă la cumințenie, bucurie, credință și smerenie. Un exemplu viu în marea nevoie de repere autentice.
Astăzi vă invităm în Codlea, județul Brașov, acasă la familia Mateș, să ne bucurăm împreună de autenticitatea, căldura și simplitatea felului lor de a trăi. Un fel care, discret și sincer, a devenit sprijin și inspirație pentru o comunitate de sute de mii de oameni:
Ceea ce aduce această familie în mediul public nu e dorința de like-uri sau vizualizări, ci menirea de a aduce lumină, sinceritate și sens. Prin tot ceea ce sunt, prin cuvânt, prin prezență, prin felul firesc în care își trăiesc viața, ei dau glas unui alt mod de a fi, anume de a locui lumea cu rost, în legătură cu sufletul, cu Dumnezeu și cu ceilalți.
Familia Mateș nu oferă rețete și nu se propune drept model. Tocmai această smerenie, această asumare, face ca prezența lor să atingă adânc. Iar implicarea lui Paul Mateș în mediul instituțional, fie în școli, în administrație sau în spații de decizie, vine cu o întrebare care merită ascultată: Cum putem rămâne umani într-un sistem care, de multe ori, uită de om?
Menirea familei Mateș pare, în aparență, simplă, dar e una cu rost: să reamintească, prin felul lor de a trăi, că se poate și altfel. Că există bucurie reală în a fi integru, în a construi cu sens, în a trăi împreună pentru ceilalți, slujind, și nu unii pe lângă alții, în izolare. Ei ne amintesc ce înseamnă firescul, credința și bucuria de a fi împreună.
Familia Mateș, o poveste vie din România de nota 10.
Invitata noastră de astăzi este Dana Bunescu, reputat monteur și designer de sunet, multipremiată la nivel național și internațional, cu un Urs de Argint la prestigiosul Festival de Film de la Berlin și nu mai puțin de 17 premii Gopo obținute până acum. Născută la Craiova, Dana Bunescu a semnat montajul a zeci de filme de lungmetraj, scurtmetraj, documentare și de animație și a lucrat în departamentul de sunet pentru zeci de producții cinematografice. Cristi Puiu, Radu Jude, Cristian Mungiu, Călin Peter Netzer, Tudor Giurgiu, Andrei Ujică, Cristian Nemescu sau Răzvan Rădulescu sunt doar câțiva dintre regizorii cu care a colaborat protagonista emisiunii noastre de astăzi. Din filmografia Danei Bunescu, amintim „Moartea domnului Lăzărescu”, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, „Poziția copilului”, „California Dreamin’”, „Ana, mon amour“, „Aferim”, „Legături bolnăvicioase” și, mai nou, „TWST / Things We Said Today”, filmul hibrid regizat de Andrei Ujică și prezentat în premieră mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția din 2024, în selecția oficială „Out of Competition – Non Fiction”. Anul acesta, la 25 aprilie, cu ocazia proiecției în premieră la Craiova a acestei pelicule remarcabile, Davian Vlad a avut privilegiul de a sta de vorbă cu Dana Bunescu la Radio Oltenia, un fascinant dialog pe care vi-l propunem spre ascultare la „România de nota 10”.
„TWST / Things We Said Today” este gândit ca o capsulă de timp a weekendului 13-15 august 1965, la New York, încadrată de sosirea trupei The Beatles în oraș şi de primul ei concert pe Shea Stadium. Filmul este narat din perspectiva a doi adolescenţi ale căror voci sunt interpretate de tinerii actori americani Tommy McCabe și Therese Azzara. „TWST / Things We Said Today” este în întregime compus din materiale de arhivă din epocă (ABC, CBS, NBC etc.) și filme de 8 mm din arhive personale. Personajele apar ca desene semi-animate în film, acestea fiind realizate de artistul francez Yann Kebbi și integrate în mijlocul evenimentelor cu ajutorul efectelor vizuale. Titlul filmului provine de la una dintre piesele formației The Beatles ce anticipează momentul când prezentul devine un trecut fantomatic, la care nu te mai poți întoarce, dar pe care nici nu-l poți uita. „TWST / Things We Said Today” a fost lansat în cinematografele din România pe 25 aprilie 2025, fiind distribuit de Bad Unicorn.
„TWST / Things We Said Today”
Regie și scenariu: Andrei Ujică
Animație: Yann Kebbi
Montaj și sunet: Dana Bunescu
Voci: Tommy McCabe și Therese Azzara
Efecte vizuale: Olga Avramov
O coproducție internațională susținută de ARTE France Cinéma, INA, Eurimages, Fondation Cartier pour l’art contemporain, HfG / ZKM Filminstitut, Arte France, UPFAR-ARGOA, SACEM și Avanpost.
Născută la 11 septembrie 1969 la Craiova, Dana Bunescu a studiat mai întâi la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, specializarea Optotehnică şi Tehnologii Laser (1988-1993), care se preda la Măgurele, după care a urmat UNATC, secţia Multimedia (montaj, sunet şi grafică computerizată), între 1996 şi 2000.
Dana Bunescu este monteur și designer de sunet al multora dintre cele mai importante filme produse în ultimii ani în România: „Moartea domnului Lăzărescu” (2005, r. Cristi Puiu), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007, r. Cristian Mungiu), „Felicia înainte de toate” (2009, r. Melissa de Raaf, Răzvan Rădulescu), omnibusul „Amintiri din Epoca de Aur” (2009, r. Cristian Mungiu), „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (2010, doc., r. Andrei Ujică), „Poziţia copilului” (2013) şi „Ana, mon amour” (2017), ambele de Călin Peter Netzer, „Când se lasă seara peste București sau Metabolism” (2013, r. Corneliu Porumboiu), „Moromeţii 2” (2018, r. Stere Gulea) sau „Colectiv” (2019, doc., r. Alexander Nanau). La acestea se adaugă peste 40 de filme unde a fost sound designer sau sound editor, printre care „California Dreamin’ (Nesfârşit)” (2007, r. Cristian Nemescu), „După dealuri” (2012, r. Cristian Mungiu) şi lungmetrajele lui Radu Jude „Toată lumea din familia noastră” (2012), „Aferim!” (2015), „Inimi cicatrizate” (2016), „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), „Tipografic Majuscul” (2020) și „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2020).
GALERIE FOTO:
Realizator: Davian Vlad (Radio România Oltenia-Craiova)
Imagine și editare video: Alin Cîrțînă (Radio România Oltenia-Craiova)
Foto: Radio România Oltenia-Craiova, Dana Bunescu, Bad Unicorn
De 10 ani, un ONG din Timișoara încearcă să aducă educația mai aproape de elevi, și nu oricum. Copiii au nevoie de mai mult decât dictare, citit din manuale și teste peste teste. Ei au nevoie de experiențe, povești și, nu în ultimul rând, de empatie. Cu acestea și multe altele apar la catedră cei de la InEdu sau Inițiativa în Educație. Mai mult, această inițiativă pleacă adesea din confortul orașului și aduce educația, prin cărți, activități și chiar excursii, la copiii de pe sate. Ioana Sapianu de la Radio Timișoara a stat de vorbă cu Andrada Mazilu, unul dintre profesorii români premiați cu distincția ”Merito” și cea care a pus bazele InEDU – Asociația ”Inițiativa în Educație” din Timișoara.
Pentru Andrada Mazilu, educația nu este doar domeniul în care lucrează. Este o chemare, o vocație, este locul în care își găsește împlinirea profesională și un deziderat pentru care luptă zilnic. Asta și-a și propus, după ce a încheiat studiile în Germania, înainte să se decidă între a rămâne acolo sau a reveni în România.
„A fost un moment cheie când, în urma unui accident pe care l-am avut, m-am întrebat, dacă viața mea s-ar sfârși în acest moment, dacă mi-am îndeplinit cu adevărat acea misiune pe care am început să o simt atât de puternic. Și mi-am dat seama că nu, nu făcusem toate acele lucruri la care visam. E ușor să visezi, să te gândești la ce-ai face, la cum ai vrea să se schimbe lucrurile. Însă, atunci când trebuie să le pui în aplicare și să fii zi de zi acolo, pe teren, câteodată e foarte ușor să găsim scuze. Și mi-am dat seama că aș vrea ca viața mea să fie despre educație și mi-am propus o misiune: timp de zece ani de zile voi face în fiecare zi tot ce pot pentru educație, încât la sfârșitul fiecărei zile să simt că am trăit intens toată misiunea mea și să pot să spun că am făcut tot ce ține de mine pentru educație.”, povestește Andrada Mazilu, fondatoarea InEDU la Timișoara.
1 of 14
Începuturi timide, pentru scânteia în educație
Inițiativa în Educație, pe scurt ”InEdu” a început discret, într-un cadru intim și familiar, cu întâlniri ale cadrelor didactice, pentru a schimba idei despre cărți și metodologii de predare la catedră. A fost o primă scânteie, care a aprins curiozitatea multor dascăli din Timișoara și, ulterior, din tot județul. Cărțile și ideile le-au fost alături.
„Primele noastre proiecte s-au adresat profesorilor. Eram și eu atunci la început, în învățământ și simțeam foarte mult nevoia unei comunități educaționale, a unui spațiu în care să pot învăța de la alți profesori, să pot primi idei, sugestii, poate și, în același timp, să fie un spațiu în care să mă simt în siguranță, să împărtășesc și din dificultățile pe care le am în această meserie. Primele noastre evenimente au fost Serile InEdu, un proiect de un an de zile, în care ne-am propus să aducem comunitatea împreună pentru educație. Evenimente în care profesorii dar și părinții să se simtă bineveniți și să descoperim împreună și alte inițiative la nivel local.”, punctează Andrada Mazilu.
De la întâlniri cu profesorii la ateliere cu zeci și sute de copii
Odată cu trecerea timpului, proiectele InEdu au devenit tot mai ambițioase. Pentru a le arăta copiilor și altceva, profesorii au organizat excursii, ateliere, sesiuni de citit povești și chiar vizite în instituții de cultură. Așa, micuții învață mai repede și mai bine și chiar rețin informațiile.
„Ne-am dorit să transformăm rolul în care este de cele mai multe ori pus elevul, din rolul pasiv, observă, se uită și stă cuminte, un element cheie, în a deveni creator, în a deveni parte din procesul educațional, în a deveni o parte activă în propria sa formare și în propria sa educație. Bineînțeles că metodele în care ei sunt provocați să participe, să își spună părerea, să fie ascultați, să creeze, să prezinte ceea ce au făcut, sunt metode în care implicarea lor ajunge să fie mult mai mare și, odată cu implicarea devine și motivația lor de a mai repeta astfel de experiențe și de a se vedea altfel. Nu este vorba un concurs sau despre o competiție ci este despre a te descoperi pe tine, despre a crește, a evolua și toate activitățile în care copiii au devenit părți active, pentru ei au rămas niște amintiri foarte plăcute și au revenit ulterior la astfel de activități.”
Elevilor le-a plăcut foarte mult să stea față în față cu scriitori, oameni de știință, de cultură, autorii poveștilor lor preferate. Au fost încurajați să pună cele mai năstrușnice și jucăușe întrebări pentru că, e dovedit, așa se învață cel mai bine, prin a lăsa curiozitatea să domine.
Rural și urban, două extreme ale aceluiași sistem
”Am mai văzut din-astea” – un copil din mediul rural a făcut această referire când a văzut… o carte. Este una dintre experiențele pe care le-au trăit atât Andrada cât și alți profesori, care s-au implicat în organizarea de ateliere interactive, în satele din județul Timiș. Copiii cu lipsuri nu pot fi elevi deplin implicați în actul didactic iar cea mai mică intervenție le poate schimba traiectoria.
„Cred că cel mai mare șoc l-am avut atunci când, în perioada pandemiei, am fost cu colega mea Alina să distribuim alimente copiilor din familii nevoiașe și ne-am gândit că, odată cu distribuția de mâncare, am putea să ne oprim și să le citim copiilor o poveste. Cel mai mare șoc l-am avut atunci când un copil a zis ”Am mai văzut din-astea!” și se referea la cărți, nefiind capabil nici măcar să denumească obiectul ca fiind o carte. De la ”Am mai văzut din-astea” la ”Am mai auzit din-ăștia”, pașii au fost foarte mici și foarte diverși, dar ce putem spune este că, în proiectele care au consistență și care se desfășoară pe o perioadă mai lungă de timp, am putut pe de-o parte să vedem creșterea prezenței copiilor la școală.”, își amintește Andrada.
Intervențiile repetate au câștigat atât încrederea părinților, cât mai ales a elevilor. Copiii au început să vină mai des la școală și să facă parte din comunitate.
„Abandonul școlar care, statistic, pur și simplu, a scăzut, pentru că deodată copiii au început să prindă curaj și încredere că și ei sunt parte din clasă, să se simtă integrați. Efectele copiilor sunt foarte vaste și în ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională. Prin aceste activități nu le dezvoltăm doar inteligența cognitivă, nu le furnizăm doar informații, ci îi ajutăm să se integreze în clasă, să se cunoască mai bine, să comunice mai bine, să se reducă situațiile de violență între copii și cazurile de bullying, care sunt și ele destul de frecvente.” punctează fondatoarea InEdu.
Vacanță… dar fără pauză pentru InEdu
Misiunea InEdu intră în al zecelea an de existență în curând, chiar la debutul de an școlar. Între timp, însă, profesorii și voluntarii asociației au treabă și după ce mediile au fost încheiate. Urmează școli de vară, mai ales pentru copiii care au de recuperat materie. Nu vor lipsi atelierele distractive, cu jocuri și povești. Alte grupe de elevi vor merge în excursii, tot datorită profesorilor implicați, chiar dacă nu pleacă mai departe de județul vecin.
InEdu își va continua misiunea de a aduce educația non-formală, atât pentru copiii din școlile timișorene, cât și pentru cei de pe sate. Iar profesorii care vor să își implice școlile în activitățile asociației sunt bineveniți oricând.
Cel mai frumos dar primit de constănțeni la această ediție a sărbătorii orașului a fost redeschiderea pentru public, în sfârșit, a Cazinoului, după cinci ani de lucrări ample de reabilitare.
Acestea au inclus atât structura de rezistență, elementele arhitecturale, vitraliile, stucaturile în stil Art Nouveau precum și terasa exterioară. Decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din Universitatea Ovidius, conf. univ. dr. Daniel Citirigă face parte din societatea care administrează Cazinoul și este invitatul emisiunii ”România de nota 10” realizată de Magda Vâjaică.
Cazinoul din Constanța, situat chiar pe faleza orașului este o clădire de patrimoniu care împlinește 115 ani de când a fost construită, fiind unul din obiectivele arhitecturale remarcabile ale României. A fost, din păcate, timp de câteva decenii, abandonat de către autorități dar acum a avut parte de o restaurare spectaculoasă de peste 40 de milioane de euro aparținând Companiei Naționale de Investiții.
Cazinoul din Constanța redevine astfel un centru cultural și turistic de anvergură.
Istoricul Daniel Citirigă ne poartă prin trecutul luminos al acestei clădiri din primii săi ani de funcționare și din perioada interbelică dar și prin perioadele ceva mai întunecate ale sale – cea din timpul celui de-al doilea război mondial atunci când a fost bombardat sau din perioada comunistă atunci când a fost folosit drept sală de ședințe pentru partid, nefiind prețuit la adevărata sa valoare.
Daniel Citirigă spune că în momentul de față există o echipă formată din specialiști în comunicare, ghizi și istorici pentru a include Cazinoul în circuitul turistic cultural al Dobrogei.
Destinația acestuia este exclusiv culturală, el poate fi vizitat de către public la fel ca oricare alt muzeu. Interiorul găzduiește două expoziții, o sală de spectacole și de conferințe precum și sala oglinzilor.
Invitatul emisiunii ”România de nota 10”, istoricul Daniel Citirigă este de părere că în momentul de față clădirea emblematică a Constanței și-a recăpătat în totalitate strălucirea pe care o avea în anul 1910 atunci când a fost inaugurată pentru prima oară.
72 Dus-Întors înseamnă 72 de ore în care Mihai Badea va înota între două balize situate la un kilometru una de alta, pe un canal derivat din Brațul Borcea.
Efortul său este dedicat copiilor cu dizabilități și copiilor proveniți din medii defavorizate, ca ei să poată beneficia de viitoarea Casuță dintre brazi, de la Zărnești.
Căsuța dintre brazi va fi un centru de recuperare și tratament, un loc care sa le ofere acestor copii și familiilor lor vacanța pe care n-au avut-o niciodată sau, pur și simplu, un moment de respiro.
Mihai Badea își dorește să creeze o comunitate în jurul acestui proiect. Motto-ul cursei caritabile de înot este: ” De la inot solitar, la înot solidar!” iar îndemnul este să ne implicăm cât mai multi, pentru materializarea acestui vis, donând 2 euro la 8844, cu textul: zile.
Anul trecut, Mihai Badea a înotat pentru această cauză în Lake Powell, lac situat la granița dintre SUA și Canada, o experiență care n-a fost ușoară și lipsită de provocări, dar Mihai, când este întrebat dacă este un om curajos, răspunde: „Sunt un om care a încercat și încercând, îmi depașesc limitele!
Am învățat în cursele mele să nu renunț niciodată, indiferent cât de greu îmi este!”
72 Dus-Întors va avea loc între 17-20 iulie, iar noi toți putem face parte din echipa care îl susține pe Mihai Badea.
Pentru că, așa cum spune el, „Fără o echipă în jurul tău, nu poți să faci absolut nimic!”
Realizator: Ioana Brușten
Imagine și editare video: Silviu Barbu
Editare audio: Florin Bordeiașu
Credit foto: FCID / Fundatia Copii In Dificultate
Într-o Românie în care trecutul se întâlnește tot mai des cu prezentul, Retromobil Club România scrie o pagină vie de istorie auto și o transformă în lecție națională de patrimoniu, eleganță și apartenență. Acest muzeu pe patru roți, mereu în mișcare, reunește mii de pasionați din toate colțurile țării, legați de o emoție comună: respectul pentru vehiculul istoric.
La fiecare etapă a caravanei Retromobil România, mașinile nu sunt doar exponate – ci martorii unei epoci. Fiecare model are o poveste, fiecare proprietar – o misiune, iar fiecare oprire a caravanei aduce împreună generații, regiuni și suflete. Așa s-a întâmplat și recent, în Banatul de Munte, unde caravana a poposit pentru prima dată la Ciudanovița, transformând zona într-un veritabil muzeu în aer liber.
„A fost o atmosferă unică! Pasiunea pentru vehiculele istorice e mai mult decât hobby – e o formă de respect pentru istorie și tehnică”, spune Andrei Rotaru, președintele filialei Caraș-Severin a Retromobil România, organizator al evenimentului de la Ciudanovița.
Peste 15 vehicule restaurate cu migală, întreținute cu suflet și prezentate cu mândrie au defilat pe străzile unei foste localități miniere care, pentru o zi, a redevenit punct de atracție națională. Mașinile au vorbit despre România – o Românie în care tradiția tehnologică nu e uitată, ci revalorizată.
Printre modelele care au atras toate privirile: BMW-uri și Audi-uri ale membrilor Retromobil Hunedoara, într-o stare impecabilă. Emoția nu a lipsit – căci multe dintre aceste vehicule sunt moșteniri de familie, iar pasiunea se transmite, literalmente, din tată în fiu.
„Fiecare generație lasă ceva în urmă”, au subliniat participanții din Hunedoara. Iar Rareș Roșu, un tânăr din Hațeg, a fost chiar exemplul viu: moștenitor nu doar al unui automobil, ci și al unei pasiuni curate și nobile, transmisă de tatăl său, Ovidiu Roșu.
Evenimentul a avut și invitați speciali din București, Arad și Oradea. Ion Alexandru, din Capitală, a venit cu un Mercedes-Benz care a fost vedetă într-un videoclip al artistului Florian Rus. Din vestul țării au sosit bijuterii pe patru roți precum Dacia 1300 sau Oltcit – adevărate simboluri ale industriei auto românești.
„Caravana Retromobil nu e doar despre mașini. Este despre identitate, prietenie și patrimoniu viu”, au transmis organizatorii, iar mesajul lor a fost resimțit profund de toți cei prezenți.
Cu peste 4.500 de membri activi și un parc auto istoric de peste 11.000 de vehicule, Retromobil Club România este singura organizație acreditată internațional în acest domeniu din țara noastră. Cu un calendar de peste 180 de evenimente anuale, clubul reușește să reconecteze românii cu trecutul tehnologic și să transforme pasiunea în misiune națională.
Muzeul Retromobil este, așadar, un muzeu național în mișcare. La Ciudanovița sau în orice alt punct al României, unde motorul vibrează și o Dacie din 1970 își reia locul în istorie, se simte același fior: acela al unei țări care învață să-și prețuiască trecutul, cu demnitate și stil.
Aceasta a fost România de nota 10 – ediția în care am văzut că, uneori, moștenirea unei țări se scrie în crom, piele și sunet de motor vechi.
Sursa foto: Radio Reșița și Retromobil România
Realizator: Cristina Corocan/ Radio România Reșița
”Muzica pornește de la inima și se adresează inimilor”. (George Enescu)
Bine v-am regăsit la o nouă ediție a emisiunii România de Nota 10! De această dată, vorbim despre muzică și despre tânăra generație de artiști pe care Radio România Brașov FM o susține nu doar prin intermediul emisiunilor de radio, ci și prin organizarea unuia dintre cele mai apreciate concursuri muzicale din țară.
”Vocea de Radio”, competiția muzicală organizată de radio-ul de la poalele Tâmpei, în colaborare cu Asociația Domy Music Star Sibiu a ajuns la cea de-a III-a ediție. În acest an, s-a înregistrat un număr record de înscriși, iar pe scena evenimentului, după preselecții, au putut fi vizionate și aplaudate 106 momente muzicale. Acestea au fost prezentate de 98 interpreți solo și 8 grupuri, în total aproape 200 de artiști. Finaliștii au venit din toate colțurile țării, mai exact din 16 județe, respectiv 23 de localități, dar și din Ucraina.
VOCEA DE RADIO 3
La fel ca în 2024, ”Vocea de Radio 3” s-a desfășurat pe scena Centrului Cultural de evenimente ”Cinema MODERN” din Brașov. Cu o istorie ce începe prin anii ’70, Cinema MODERN a trecut prin transformări radicale, după ce a fost închis aproximativ un deceniu. La începuturile sale, era singurul cinematograf cu mai multe săli din Brașov, oraș care, de altfel, se spune că a fost primul din Transilvania în care a fost difuzat primul film, la un an de la prima proiecţie cinematografică mondială din 1895, de la Paris. Acum acesta se află sub coordonarea Centrului Cultural Apollonia.
Cinema MODERN – VOCEA DE RADIO 3
Într-o atmosferă de poveste, sala a devenit neîncăpătoare, iar finaliștii, cu vârste de la 5 la 55 de ani, au oferit un spectacol de zile mari, nivelul competiției fiind unul foarte ridicat.
Gala de premiere VOCEA DE RADIO 3
Finaliști VOCEA DE RADIO 3
Dacă anul trecut unul dintre Marile Trofee a plecat tocmai în Statele Unite ale Americii, iar celălalt a rămas la Brașov, anul acesta, Marele Trofeu a ajuns la Botoșani.
TIANA ECATERINA CILIBIU – Marele Trofeu VOCEA DE RADIO 3
Tiana Ecaterina Cilibiu are 15 ani și aproape tot atât de multe Mari Trofee, la care se adaugă acum și cel din cadrul competiției ”Vocea de Radio”:
”Sunt foarte onorată și foarte, foarte fericită că am reușit să obțin această performanță. Este unul dintre cele mai importante trofee pe care le-am câșigat vreodată. Am auzit voci extraordinare în concurs, dar și eu am muncit foarte mult pentru acest trofeu”, a declarat Tiana Ecaterina Cilibiu într-un interviu acordat Cameliei Vlad, redactor Radio România Brașov FM.
Tânăra artistă studiază muzica la Asociația Next Star Studio din București cu profesoara Anca Pârlog, dar este originară din Botoșani. Are deja propriul album cu piese produse în totalitate de ea, „4TEEN”, lansat la vârsta de 14 ani.
De la 9 ani a început să participe la festivaluri naționale și internaționale. Printre cele mai importante premii câștigate se numără: Marile Trofee la Festivalurile Internaționale „Starul de Mâine”, „Vis de Stea”, „Neghiniță” sau ”Volare”, dar și Distincția International Artist Junior la Festivalul Universong din Insulele Canare.
TIANA ECATERINA CILIBIU – Marele Trofeu VOCEA DE RADIO 3
În cadrul interviului acordat pentru site-ul www.radiobrasovfm.ro, Tiana ne-a mărturisit faptul că o admiră pe Beyoncé pentru energia incredibilă pe care o transmite pe scenă și pentru profesionalismul ei desăvârșit, dar este inspirată de regretatul Michael Jackson datorită geniului său creativ și impactului revoluționar pe care l-a avut asupra muzicii pop.
TIANA ECATERINA CILIBIU – Marele Trofeu VOCEA DE RADIO 3
”Visul meu muzical este să continui să compun și să produc muzică originală, să creez un stil muzical propriu care să mă reprezinte și să fie ușor de recunoscut. Îmi doresc ca piesele mele să fie ascultate pe toate posturile de radio din România și din lume”, ne-a mai spus câștigătoarea Marelui Trofeu Vocea de Radio 3.
Finaliști VOCEA DE RADIO 3
Un alt premiu important acordat în cadrul competiției de la Brașov a fost Trofeul Publicului. În acest an, distincția a ajuns la Pitești, fiind câștigat de Elizabeth Diaconeasa, cu 293 de voturi. Acordarea acestui trofeu s-a făcut în urma votului publicului pe rețelele de socializare ale Radio România Brașov FM, fiind luate în calcul doar voturile valide, cele care au respectat modalitatea de votare impusă de Regulament.
ELIZABETH DIACONEASA – Trofeul Publicului
Elizabeth Diaconeasa, în vârstă de 18 ani, studiază muzica la Școala de Muzică Sound Music Art Pitești, alături de profesorul îndrumător Alexandru Ionescu. Finalista ”Vocea de Radio 3” o admiră pe Haley Reinhart, ”pentru că are curajul să fie diferită și îmbină cu lejeritate influențe de jazz și rock”. Ca orice artist în devenire, își dorește să aibă propriile melodii care să fie difuzate la radio, dar și să cânte pe marile scene și să-și lase amprenta asupra noilor generații.
”Sunt foarte motivată și nu îmi vine să cred. Sunt foarte fericită. Vreau să continui pe această cale și să-mi fac o carieră”, ne-a spus imediat după aflarea rezultatului Elizabeth Diaconeasa.
Finaliști VOCEA DE RADIO 3
La fel ca în 2024, Radio România Brașov FM a acordat propriul trofeu. Acesta este unul de promovare, timp de un an de zile, a finalistului care a ieșit din tiparele interpretărilor muzicale clasice. Astfel, Trofeul Radio România Brașov FM, în 2025, a ajuns la Grupul Fresh Elite din Brașov.
FRESH ELITE – Trofeul Radio România Brașov FM
Grupul este un proiect care a început în urmă 3 ani sub coordonarea profesoarei de canto Lorena Lalu, care a dorit să conceapă un loc special în care cântăreții solo să se poată dezvolta frumos și să se considere artiști profesioniști chiar de la vârste fragede. Acum Fresh Elite este format din: Viktoria Pușdercă, Franco Hernandez, Ana Moise, Bianca Buliga, Denisa Hanzhanz, Nicolle Briciu și Karina Gheorghe. Componenții grupului nu doar că reușesc să-și armonizeze vocile, dar prin intermediul calităților lor vocale își creează și coloana sonoră tot LIVE.
”Secretul grupului nostru, în general, este comunicarea, iar mai specific, în ceea ce privește performanța pentru a ne armoniza bine, trebuie să ne ascultăm vocile între noi și să ne dăm seama de volumul pe care ar trebui să-l folosim. Cu toții trebuie să ne știm foarte bine părțile pentru aranjamentul creat de vocile noastre”, ne-au mărturist aceștia într-un interviu acordat site-ului www.radiobrasovfm.ro.
Astfel timp de un an de zile, Radio România Brașov FM le va fi alături celor de la Fresh Elite în toate proiectele pe care și le propun să le pună în scenă.
”Ne-a plăcut foarte mult! A fost o experință specială! Emoțiile sunt foarte mari. Pentru noi, acest trofeu este o reușită foarte mare și ne bucură faptul că oamenii de specialitate de la radio au considerat că acest grup merită trofeul”, ne-au spus entuziasmați cei de la Fresh Elite.
Trofee VOCEA DE RADIO 3
Premiile ”Vocea de Radio 3” au fost acordate în conformitate cu baremul competiției. Astfel, în cadrul fiecărei grupe, au fost acordate mențiuni, premii III, II și I, dar și Trofeul de grupă. Acesta din urmă a fost câștigat de concurenții cu cea mai mare medie din categoria de vârstă, cu condiția să nu fie mai mică de 9,55.
Astfel, câștigătorii Trofeelor de grupă au fost: Jakob Dimitriu (5 – 6 ani), Ilinca Anastasia Grama (7- 8 ani), Sara Hanț (9 – 10 ani), David Alexandru Crăciun (11 – 12 ani), Ana Moise (13 – 14 ani), Alexia Vay (15 – 16 ani), Georgiana Mircea (17 – 18 ani) și Fresh Elite (Grupuri).
Câștigătorii Trofeelor de Grupă VOCEA DE RADIO 3
În cadrul celei de-a III-a ediții ”Vocea de Radio”, cea mai grea misiune a avut-o juriul format în totalitate din profesioniști cu studii muzicale.
Juriu VOCEA DE RADIO 3
Finaliști VOCEA DE RADIO 3
La fel ca în fiecare an, Radio România Brașov FM a avut propriul reprezentant. De această dată, a fost vorba despre Martina Piukovici, absolventă a Liceului Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea” din Brașov, promoția 2002, secția instrument – flaut. A făcut parte și din corul instituției de învățământ alături de care a colindat țara, dar a trecut și dincolo de granițele ei. Din 2019, a intrat în familia Radio România Brașov FM, fiind mult timp una dintre vocile de la știri. Acum, însă este omul din spatele site-urilor www.radiobrasvofm.ro și www.radiovacanța.ro.
”Am fost alături de competiția muzicală încă de la prima ediție fie ca jurat, fie ca membru în Comisia de preselecție. Ceea ce pot să spun este faptul că aceasta a fost o ediție grea, cu un nivel de pregătire muzicală foarte ridicat încă de la grupele mici. Felicitări tuturor participanților, profesorilor coordonatori, dar și părinților care îi susțin!”, ne-a spus Martina Piukovici.
Martina Piukovici – membru juriu VOCEA DE RADIO 3
În cadrul juriului competiției muzicale ”Vocea de Radio”, a revenit, în acest an, și ”Fata cu florile pe cap”, Dominique Simionescu. A fost prezentă și în calitate de director artistic al Festivalului Internațional de Muzică Hermannstadtfest de la Sibiu, eveniment în finala căruia va ajunge gratuit și direct și câștigătoarea Marelui Trofeu al concursului muzical de la Brașov.
Deși face parte din tânăra generație de artiști, interpreta din Sibiu are un palmares impresionant atât pe scenă, cât și în spatele ei ca vocal coach, activitate întinsă pe parcursul unui deceniu și jumătate. Dominique este absolventă a Facultății de Teologie ”Andrei Șaguna” Sibiu, la specializarea Muzică Religioasă, și a Facultății de Științe Socio – Umane Sibiu. Acum urmează masterul în cadrul Facultății de Muzică și Teatru Timișoara.
”Prima parte a competiției mi s-a părut foarte, foarte grea. Am auzit voci foarte bune, chiar la copii mici de 7 – 8 ani, 10 ani. O categorie extraordinar de grea. Am început în forță și am terminat la fel, cu voci excepționale”, a spus jurata Vocea de Radio 3.
Dominique Simionescu – membru juriu VOCEA DE RADIO 3
Peste 6000 de concerte în țară și sute în străinătate, în aproximativ 30 de țări, peste 2 milioane de albume vândute, membru în peste 400 de jurii ale competițiilor muzicale. Este doar o mică parte din palmaresul lui Mihai Trăistariu, artistul român care a obținut cel mai mare punctaj din istoria României la Eurovision și care, în acest an, a făcut parte din juriul ”Vocea de Radio 3”, oferind șu un microrecital.
Cu 14 albume la activ, 2 Discuri de platină, 13 Discuri de Aur și un Dublu Disc de Aur, Mihai Trăistariu este primul și singurul român din istorie nominalizat la Los Angeles Music Awards.
”A fost un festival foarte reușit! Sincer să fiu, am lăudat concursul și în culise, nu doar pe scenă. Eu organizez competiții muzicale de 10 – 11 ani, vreau să spun că e peste tot ce am jurizat în ultimii ani, de zece ori mai greu decât pe unde merg eu. Au venit tineri din toată țara foarte buni. A fost foarte greu și pentru noi!”, ne-a mărturisit, printre altele, Mihai Trăistariu.
Mihai Trăistariu – membru juriu VOCEA DE RADIO 3
În cadrul Vocea de Radio 3, președintele juriului a fost soprana și artistul liric al Operei Brașov, instituție care în ultimii ani are sold out la toate spectacolele și chiar și la repetiții, Andromeda Frida Oprea.
Aceasta este originară din Târgu Mureș și a participat alături de colegii săi de scenă la sute de spectacole în țară și în străinătate. Artista a urmat Liceu de Muzică din orașul natal, dar a ales Brașovul pentru a-și continua studiile la Facultatea de Muzică, Secția Pedagogie muzicală și Secția Canto. În prezent, este și profesor de canto clasic și muzică ușoară în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii ”Tiberiu Brediceanu” Brașov.
Andromeda Frida Oprea a urmat Masteratul în Artă vocală în cadrul Universității Naționale de Muzică, având-o ca maestră de canto pe soprana Georgeta Stoleriu. De asemenea, a participat și la cursuri de măiestrie cu Felicia Filip și Eugenia Moldoveanu.
”Voci foarte bune! A fost o decizie foarte grea la final. Nu a fost un concurs, ci un adevărat regal muzical cu voci deosebit de frumoase, prezențe scenice excepționale, chiar nu am simțit cum a trecut ziua concursului”, ne-a spus soprana Andromeda Frida Oprea.
Andromeda Frida Oprea – Președinte juriu VOCEA DE RADIO 3
Unele dintre cele mai speciale momente muzicale le-au oferit finaliștii Secțiunii GRUPURI. Aproape 100 de artiști au umplut scena Cinema MODERN din Brașov și au smuls ropote de aplauze.
Finaliști VOCEA DE RADIO 3
Competiția muzicală ”Vocea de Radio 3” are un concept unic în România. Astfel, fiecare finalist este promovat ca o adevărată vedetă. În acest context, pe site-ul www.radiobrasovfm.ro, veți găsi peste 100 de interviuri ale celor care au intrat în finală. În același timp, fiecare artist a avut parte de invitații în emisiuni LIVE, în studio-ul Radio România Brașov FM, sau de interviuri realizate chiar în timpul competiției.
Aflat la doi paşi de Bonţida, Castelul Bánffy din Răscruci este unul dintre cele mai frumoase paradoxuri din Transilvania: o reşedinţă nobiliară care a devenit atelier de tâmplar, un loc de istorie care renaşte ca spaţiu creativ, un castel cu legende dar şi cu o bază solidă de documente şi oameni care-i preţuiesc moştenirea.
1 of 2
Castelul Bánffy din Rascruci
Castelul Bánffy din Rascruci
O fereastră spre trecut dar cu privirea aţintită spre viitor.
Ghidul Anna-Maria Szalma ne invită să explorăm Castelul Bánffy din Răscruci, recent restaurat.
1 of 2
Castelul Bánffy din Rascruci
Castelul Bánffy din Rascruci
“Nu va fi doar un muzeu, ci un loc viu, unde se vor organiza expoziții, vernisaje, ședințe foto și evenimente pentru tineri creativi. A trebuit să ne gândim nu doar la trecutul castelului, ci și la ce va deveni el după restaurare”, spune Anna-Maria Szalma.
