Pagina 40

Radio România Reșița : Trei tineri și un vis împlinit –  Glamping Camp Dobraia

0

Dacă nu ești bănățean, iubitor de drumeții pe munte sau turist dornic de aventură, este puțin probabil să fi auzit foarte des de cătunul Dobraia. Cătunul este una dintre așezările izolate de pe versantul sudic al Munților Cernei, arondat comunei Cornereva din Caraș-Severin. Puținii oameni, care s-au încăpățânat să traiască aici își duc zilele muncind pământul, crescând animalele și trăind din ce cultivă. Se culcă la apus și se trezesc înainte de ivirea zorilor. Nu sperau la nimic pentru că în afară de voluntarii veniți să renoveze școala, doar turiștii răzleți se mai încumetau să le treacă pragul.

Ca voluntar a ajuns la Dobraia și Ciprian Isacovici. Un bucureștean venit să ajute un grup de francezi să renoveze școala din Dobraia. Străin de aceste locuri, dar impresionat de frumusețea lor, a găsit ajutor la Petrică Lazăr Răduța și Ionuț Adrian Răduța, doi frați pentru care casa a fost dintotdeauna Dobraia.

Impresionat de frumusețea locurilor și mai ales de inima deschisă a oamenilor de aici, Ciprian Isacovici a revenit la Dobraia.

”M-am îndrăgostit de locurile acestea. Cumva peisajul mi-a adus aminte de Munții Stâncoși și mi-am zis că noi putem să-i egalăm dacă nu chiar să-i depășim la capitolul acesta. Și așa s-a născut ideea unui glamping camp la Dobraia. Între timp prietenia mea cu Ionuț și Petrică a evoluat, ne-am întâlnit destulo de des și am început să ne gândim cum să punem în practică acest vis. Pe lângă dorința de a arăta și altora bogățiile naturale de aici, am vrut să-i ajut pe cei doi. Cum la Dobraia trăiești din ce cultivi și din ce produci de la animale, în fiecare toamnă după ce munca acasă se încheia, Ionuț și Petrică pleacă în Germania. Cu banii strînși trăiau acasă până la următoarea plecare. Și m-am gândit cum să-i ajut. Și așa a apărut Glamping Camp Dobraia. Din banii lor, băieții au cumpărat două corturi pe care le-am instalat pe o terasă suspendată, astfel ca turiștii să vadă panorama minunată a Munților Cernei. A fost multă muncă pentru că tot ce-am construit aici este din materiale locale, este foarte greu să cari lemnul din altă parte sau să găsești oameni care să vină aici să te ajute. Așa că am făcut totul singuri. Am construit prima terasă pe care am montat cortul și apoi cea de-a doua, învățând din greșeli.”

Pentru ca turiștii care vin la Glamping Camp Dobraia să beneficieze și de confort dar și de sălbăticia naturii, corturile au curent electric, prize, saltele, lenjerii de pat, pături, măsuță. Pe terasă au măsuță și scaune rustice și bineînțeles o panoramă de vis. Grupul sanitar este separat de cort, dispune și de cabină de duș cu apă caldă. Corturile pot găzdui patru persoane.

Primii turiști care au ales o minivacanță în Glamping Camp Dobraia au fost din Reșița, dar între timp au sosit și din Timișoara, Sibiu și București. Pe lângă relaxare în natură, turiștii pot alege drumeții sau plimbare cu bicicletele puse la dispoziție, iar copiii pot petrece ziua într-o adevărată fermă a animalelor.

”Văile, apele, cascadele, peșterile, poienile sunt multe bogății aici dar și bogăția oamenilor de aici, pentru că la Dobraia am găsit oameni pe care te poți baza, găsești valorile esențiale ale românilor, nealterate”, spune Ciprian Isacovici, bucureșteanul îndrăgostit iremediabil de cătunul Dobraia.

Conceptul de glamping înglobează cu succes toate aceste dorințe ale turistului. Potrivit Wikipedia, „glamping” este o îmbinare între termenii „glamorous” (luxos n.red.) și „camping”, și descrie un stil de camping care oferă servicii la calitatea unui complex tip „resort”, servicii pe care nu le întalnești de obicei în camping. În România mai sunt astfel de locuri, dar Glamping Camp Dobraia este singurul din Banat.

Realizator: Valentina Adam

Radio Iași: Ciocolata artizanală – între artă și afacere

0

În dulcele târg al Ieșilor a apărut „Leomi”– prima mini-fabrică de ciocolată artizanală. O pasiune concretizată într-o afacere nouă , deschisă recent de  Benedicta Drobotă, tânăr antreprenor și absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

Ideea de afacere a început să prindă contur în urmă cu doi-trei ani, iar în spijinul acesteia au contibuit  fondurile europene accesate prin programul Start-up Activator. Întreaga investiție, la care s-au adăugat și resurse financiare proprii,  s-a ridicat la suma de peste 40 de mii de euro.

Am inceput să mă documentez și să testez mai multe domenii de activitate, acum câțiva ani, descoperind astfel din ce în ce mai mult secretele cicolateriei. Motivația de a avea propria afacere a plecat și de la pregătirea mea profesională, pentru că am terminat Facultatea de Agricultură și am vrut să îmi valorific cât mai bine cunoștințele acumulate. Am urmat un curs de ciocolatier, am studiat individual  și  în mediul on-line,  iar apoi am creat câteva produse pentru a le testa pe piață și am văzut reacțiile pozitive ale consumatorilor. Am găsit câteva rețete care sunt foarte apreciate și continuăm să le producem, venim și cu noi sortimente. Avem praline, trufe cu făină de migdale și miere, tablete și mini-tablete de ciocolată, care se vând prin intermediul magazinelor partenere din Iași și București”.

Pentru Benedicta Drobotă, o sursă de inspirație în dezvoltarea afacerii a constituit-o călătoriile în țări precum Franța, Elveția, Luxemburg sau Belgia.  A  avut ocazia să viziteze mai multe ciocolaterii unde a putut vedea diverse tipuri de sortimente, de ambalaje folosite și modalitatea de prezentare a produselor.

Ciocolata artizanală nu este foarte cunoscută în România, dar pe măsură ce trece timpul lumea începe să o cunoască și să o aprecieze din ce în ce mai mult. Am început să organizez și câteva workshop-uri, aici la atelier, cu famiili, cu persoane sau grupuri de persoane din aceeași comunitate. Și fapul că ei au avut posibilitatea să testeze și să creeze produsele lor, au văzut cât de migăloase sunt, cât de greu se fac și au apreciat mai mult că pot cumpăra o ciocolată artizanală pentru a o oferi cadou celor dragi.”

Inaugurată în luna februarie a  acestui an, mini-fabrica de ciocolată de la Iași atrage tot mai mulți consumatori, curioși să guste din delicatesele produse. Cele mai multe vânzări se fac prin intermediul internetului, unde există și un magazin on-line.

Produsele de ciocolată artizanală Leomi  au fost expuse recent în cadrul evenimentului  „Piața verde de weekend”, inițiat de Primăria Municipiului Iași în parteneriat  cu Asociația Magazinelor de Proximitate „La Băcănie”.

„Aceasta asociație m-a sprijinit să particip la târgurile locale. Consider  că este foarte important pentru micii producători  să se cunoască între ei,  să facă parte  dintr-un grup. În felul acesta ei primesc sprijinul întregului grup, văd cum se dezvoltă alte afaceri și își adaptează cumva și ei strategia, astfel ca să crească mai rapid.  De asemenea, este important să sprijinim producția locală, producătorii locali, să investim banii noștri, adică  munca noastră să ramână local. În felul acesta ne putem dezvolta și mai mult.”

Afacerea cu ciocolată artizanală  are și un motto inspirat ”Îndulcim suflete!”. Acesta a rezultat din reacțiile și privirile celor care au gustat produsele „Leomi”.

În prima etapă, când am inceput să testăm produsele pe piață,  am văzut cum privirea oamenilor se lumina. Și cum ochii reprezintă fereastra sufletului, am ajuns la acest motto „Îndulcim suflete!”pentru că oferim un produs de calitate, care transmite o bucurie clienților”.

„Leomi Chocolate” – o afacere de nota zece,  cu potențialul de a îndulci multe suflete; realizată cu pasiune, imaginație, creativitate și care transmite o poveste cu gust și arome autentice de ciocolată.

O emisiune realizată de Natalia Maxim

Radio Târgu Mureș: #GreenReghin – ecologizare prin artă și voluntariat

0

Un grup de tineri din județul Mureș și-au pus ideile cap la cap și au organizat în orașul Reghin din județul Mureș o serie de evenimente, cu scopul de a ecologiza diferite zone ale municipiului, cu ajutorul unei echipe de voluntari.

Uniți de un vis comun, Alex Mantello, un tânăr antreprenor mureșean, împreună cu câțiva tineri voluntari, au înființat în anul 2019, un proiect pe care l-au numit #greenReghin și prin care au dorit implicarea comunității în acțiuni de  oprire a poluării zonelor verzi din municipiul Reghin. În cadrul evenimentului s-au desfășurat sesiuni de ecologizare, digitalizare și inițiativă civică. După muncă și răsplată, tinerii s-au bucurat și de seri de muzică electronică, prin implicarea voluntară a unor artiști DJ din România.

Din dorința de a avea un oraș frumos, curat, cu spații publice înverzite, câțiva oameni cu suflet mare au decis să se implice și să pună bani deoparte pentru a-i sprijini pe cei cu inițiativă, înființând programul „Abonament pentru comunitate.” Înscris în acest demers, în noiembrie, 2019, proiectul #greenReghin a câștigat locul 1, propunând implementarea soluțiilor pentru a menține eco zonele verzi, prin amplasarea de coșuri de gunoi personalizate.

Evenimentele din cadrul proiectului verde continuă și în 2020 și au același scop, ecologizarea deșeurilor din natură, începând cu zona de recreere și agreement „Pădurea rotundă” și continuând cu alte zone de pe malul Mureșului. Weekend-urile #greenReghin încep cu proiecții de film în aer liber și continuă, a doua zi cu activitatea de voluntariat în natură.

Cu un buget redus, dar cu dorința arzătoare de a avea un oraș curat și verde, tinerii voluntari în proiectul #greenReghin au reușit să înființeze un ONG, sperând că astfel vor înlesni absorbțiile de fonduri atât de necesare în activitățile de ecologizare. Numărul voluntarilor a crescut considerabil, față de anul trecut, lucru îmbucurător pentru organizatori, care apelează la digital marketing, pentru a fi cât mai vizibili în mediul online.

Activitățile de voluntariat înfrumusețează orașul, dar și viața celui care se implică trup și suflet în munca pentru comunitate, fără a urmări beneficii financiare. Astfel trăiește și simte Alex Mantello, un tânăr antreprenor, care la doar 20 de ani, are o vastă activitate profesională și este implicat în numeroase acțiuni de voluntariat. Este manager „Camping Fain”, un complex de campinguri pentru oameni cu spirit fain, amplasat în localitatea Sălard din județul Mureș și inițiator al mai multor proiecte precum #greenReghin sau Studfest. Obiectivul său este de a reuși transpunerea visurilor în realitate și de a deschide noi perspective pentru generațiile de tineri.

Zonele abandonate din județul Mureș pot fi readuse la viață cu ajutorul voluntarilor inimoși. Trebuie doar să ne amintim poveștile frumoase ale locurilor și să credem în ele, ne spune din experiența sa de peste 10 mii de km de autostop, parcurși prin România, Alex Mantello.

Activitățile de ecologizare desfășurate în cadrul proiectului #greenReghin  strâng oamenii în jurul unei idei comune: vrem o Românie mai curată, iar pentru asta avem nevoie de implicare permanentă.

Puteți susține financiar proiectul #greenReghin contactând organizatorii pe adresa greenreghin@gmail.com

Realizator: Veronica Ilie

Radio România Oltenia-Craiova: Profesorul Marian Balaci, fiul Isvernei care nu lasă tradițiile să încremenească în uitare

0

S-a întâmplat, așa cum face viața să se întâmple lucruri frumoase atunci când ai mai multă nevoie de ele, să cunosc un om care mi-a purtat pașii într-o lume pe care o credeam de mult apusă. Adormită la poalele munților Mehedinți, vegheată de peste două mii de ani de sfeșnicele dacice, Isverna se lasă descoperită călătorului în căutare de tradiție și frumos.

Profesorul Marian Balaci, fiu al locului care nu vrea cu niciun chip să lase obiceiurile să încremenească în uitare, a dat viață, împreună cu o mână de voluntari inimoși, unui muzeu al satului în care vă invit să pășim împreună. Oameni de nota 10, locuri de nota 10, o Românie de nota 10!

Realizator: Andrada Cojocaru

Mihai Godoroja: „Vă rog să aveți o viață frumoasă!”

0

Dialoguri pentru tihna sufletului cu Mihai Godoroja

Invitatul acestei ediții este Mihai Godoroja – muzician, om de radio și de televiziune, organizator de spectacole, prezentator a nenumărate concerte, în special de de jazz, dar mai ales un om care știe să zâmbească și să ducă nostalgia la amprenta pozitivă a stării de a fi. De altfel, rugămintea devenită ”amprentă Mike Godoroja” este: „Vă rog să aveți o viață frumoasă!”

Pentru că s-a format ca om de radio și de televiziune, l-am rugat pe Mihai Godoroja să accepte provocarea de a se prezenta într-un mod care să îi surprindă pe ascultătorii noștri. A făcut-o firesc, cu bucurie și astfel  aflăm că este ”un om obișnuit sa trăiasca cu soarele în suflet, de dimineață până a doua zi dimineață, un romantic foarte întârziat pentru timpurile pe care le trăim, un îndrăgostit de natură, un pozitiv… ” . Se consideră ”un trecător foarte neostenit prin viața afectivă” care e plină de dragostea pentru cei doi copii ai săi, pentru oameni și, de-a lungul timpului,  pasiunea sa pentru muzică a rămas constantă.

Mihai Godoroja declară că i-au trebuit aproape 20 de ani ca să înțeleagă că ceea ce are de spus este aici și “AICI” înseamnă România. Aşa s-a născut, proiectul său de suflet –  ”Născut în România” pentru publicul pe care îl iubeşte şi îl cinsteşte.

Pentru generația tânără, în Biblioteca de Bucurii, Mihai Godoroja deschide drumul spre tărâmul fascinant al blues-ului cu câteva păreri personale, inclusiv despre ingredienetele succesului unui concert, pe care le împărtășește cu drag pentru că vin din experiența, dar mai ales din pasiunea sa pentru muzică .

Cât despre ce are Mihai Godoroja pe rafturile Bibliotecii sale de Bucurii, rămâne să ascultați și să vă inspirați pentru ”o viață frumoasă”.

Realizator: Camelia Teodosiu

Radio Cluj: Întoarcere în timp la Claca Secerișului în Transilvania

0

Este vară și, poate, mai mult ca altădată, în aceste vremuri care ne determină să găsim variante de a petrece vacanța în România, găsim soluții cât mai aproape de casă. Ne întoarcem puțin în trecut și vă voi prezenta o opțiune pentru petrecere a timpului liber și de întoarcere la origini.

Odată cu impunerea condițiilor de distanțare fizică și muzeele din țara noastră s-au adaptat, au identificat rapid soluții de vizitare virtuală, au inițiat proiecte de digitalizare a unor colecții, deschizând, astfel, și mai larg porțile către vizitatori din întreaga lume. Doritorii de experiențe personale, calde, pot trece, în continuare, pragurile acestor instituții respectând, încă de la intrare, câteva reguli de igienă.

De dorul unei astfel de experiențe, am făcut o scurtă vizită, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. În secția dedicată lucrărilor agricole, în această perioadă a verii, cea a secerișului, poți trăi întâmplările, așa cum se petreceau ele demult, cu ajutorul imaginației, a zecilor de piese și fotografii expuse, dar și sub îndrumarea unui bun muzeograf, ca Sebastian Paic.

La România de nota 10, astăzi facem o călătorie în trecutul satului românesc, într-un moment care corespunde acestei perioade a verii și anume, secerișul. Vorbim câte puțin despre munca pământului, tradiția clăcii de seceriș, dar și despre cămășile și costumele pupulare, atât de îndrăgite și în zilele noastre.

Purtatul cununii de la seceriș, cel puțin ca simbol al recoltării grâului cu coasa, este un obicei încă viu și care are loc, în fiecare an, în 8 august în celebrul sat transilvănean Viscri.

Cămășile și costumele tradiţionale sunt produsul străvechiului meşteşug al prelucrării fibrelor textile (in, cânepă și bumbac), dar şi a lânii. Diferitele modele pe care le putem admira și astăzi, nu doar la muzeu, ci și în casele gospodinelor harnice și cu drag de tradiții, evidențiază elementele identitare locale, zonale şi regionale. În acelaşi timp, ele oferă indicii clare despre specificitatea artei populare carpatice, cu stilurile, cromatica şi motivele decorative originale şi originare.

La seceriș, se purtau cămăși de toată ziua, iar pentru sărbătoare, femeile coseau costume întregi cu cămăși brodate după tradiția locului.

La Muzeul Etnografic al Transilvaniei, indiferent care este forma de vizitare (fizică sau online) sau de perioada din an pe care o alegeți, găsiți o colecție permanentă care conține 21 de costume populare din 12 zone ale Transilvaniei. Cel mai vechi port popular expus la Cluj-Napoca a fost cusut înainte de 1900, undeva pe Valea Arieșului. Muzeograful Laura Troșan, este expert în restaurarea și conservarea textilelor și a obținut, din 2011 până acum, șase premii de excelență pentru munca ei.

Dragostea și interesul pentru cămașa românească au crescut și au depășit granițele țării noastre. Avem chiar și o zi, 24 iunie, dedicată iei, iar numărul femeilor fascinate de arta cusutului este în creștere. Și la Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a înființat un atelier de cusut cămăși tradiționale și roadele se înmulțesc în fiecare an. Aici, membrele micii comunități învață tehnicile cusutului.

Călătoria noastră în trecut, în Transilvania interbelică, la început de august, se încheie aici.

Despre proiectele Muzeului Etnografic al Transilvaniei, despre tradiții și conservarea lor sunt multe de spus și, cu siguranță vor mai exista ocazii.

https://www.muzeul-etnografic.ro/ro

Realizator: Alina Nechita

Radio Timișoara: Marketingul fericirii

0
Foto: Camelia Teodosiu - Răsărit la malul Mării Negre

Generația Millennials, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 de ani resping fățis aspirațiile generației Baby Boomer, născute în perioada exploziei demografice de după cel de-al doillea Război Mondial. Fără a judeca, această respingere a trecutului cu toate frământările, bătăliile pierdute sau câștigate, o lume traversată de căutarea sensului, creează un spațiu în care sentimentele, senzorialul și specularea lui devin cea mai profitabilă afacere.

Industria fericirii e o disecție genială a noii lumi. O altă iluzie, o altă narcoză. O privire lucidă scoate la iveală ratarea țintei. Industria fericirii e menită să bandajeze oamenii ca să continue o existență, în esență, complicată.

Rețelele sociale și divertismentul media  îl țin pe spectator captiv, într-un labirint al fascinației, al expectativei, al stimulării continue.

Când e vorba de amestecul dintre minciună și violență, căruia ideologiile totalitare i-au dat o interpretare dictatorială, trebuie susținut că albul e negru. Corectitudinea politică, o altă farsă resentimentară a minorităților, pare să încurajeze consumismul, ca religie la modă.

De fapt, ce trăim?

Rșspund  un universitar din Timișoara și un jurnalist din Paris.

Prof.Nicolae Țăran, inginer, economist și conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Economie și de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competență: Managementul resurselor umane și Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.

Jurnalistul Charles Haquet , grand reporter al publicației L’Express, Paris, specializat în economie și în politică internațională, Charles Haquet este autorul a numeroase reportaje în Europa și în Asia. A fost recompensat cu Premiul Louise-Weiss al jurnalismului european, pentru reportajul său despre ascensiunea salafismului în Balcani, apărut în L’Express în mai 2017.

Realizator: Simona Pele

Constantin Dulcan – Viața văzută prin Inteligența Materiei

0

Dialoguri pentru tihna sufletului cu profesor dr. Constantin Dulcan

Numele invitatului nostru este asociat cu reperele unei vieți sănătoase, în echilibru, cu emoția gestionată constructiv și cu aspecte complexe ce trimit la inteligența materiei.

Este vorba despre Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan – medic neurolog si psihiatru, autor a numeroase tratate, monografii,lucrări şi cărţi de certă valoare ştiinţifică dar şi eseistică, cu ample deschideri spre fascinantele domenii ale Filosofiei Ştiinţei.

În 1992, cartea sa, „Inteligenţa materiei“, publicată în 1981, a fost distinsă cu premiul pentru filosofie „Vasile Conta“ al Academiei Române – o recunoaștere, venită după ani, care l-a readus în atenția publicului fascinat de misterul vieții.

Activitatea profesorului Constantin Dulcan este recunoscută, onorată și premiată de foruri prestigioase – academice, ștințifice, literare, iar interviul cu domnia sa este un reper pentru Biblioteca de Bucurii.

În prezent,  Profesorul  Constantin-Dulcan, este una dintre cele mai mediatizate personalități – fiind invitat atât în emisiuni medicale, cât și în dezbateri filozofice sau în contexte motivaționale.

Din dialogul firesc cu domnul profesor Constantin Dulcan, apar sensuri sau înțelegeri profunde asupra ființei noastre. Ce este omul ? Ce poate el controla pentru progresul societății și ce trebuie să acceptăm dincolo de noi ?

Realizator : Camelia Teodosiu

Radio Reșița: Gheorghe Verman, de la fiu de țăran la o mare personalitate a Radioului public

0

Emisiunea din această săptămână o dedicăm memoriei unui profesionist al cuvântului scris și rostit la microfon, un mentor adevarat pentru multe generații de jurnaliști din Radio si din Televiziune, Gheorghe Verman.

Fostul director general adjunct al Radioului, Gheorghe Verman, a decedat săptămâna trecută la vârsta de 78 de ani. A fost cunoscut pentru emisiunea „Iarba verde de acasă”, atât de urmărită nu doar de radioascultătorii din mediul rural, ci şi de cei din întreaga ţară, dar şi pentru emisiunea „Viaţa Satului” pe care a condus-o la TVR timp de peste 20 de ani.

Gheorghe Verman s-a născut la 10 martie 1942 la Constanţa. Între anii 1960-1965, a parcurs studiile universitare la Facultatea de Limba şi Literatura Română de la Universitatea Bucureşti.În perioada 1962-1964, a realizat studii la Universitatea “Maxim Gorki” din Moscova. Între anii 1966-1968, a fost professor în cadrul studiilor speciale organizate de Ministerul Afacerilor Externe.Începând cu anul 1969 a lucrat la Radioteleviziunea Română, afirmându-se ca realizator de emisiuni şi ca manager.Emisiunea dedicată satului şi locuitorilor săi de la Televiziunea Română s-a numit „Emisiune pentru sate”, „Transmitem pentru sate”, iar în 1969, Gheorghe Verman a propus titlul “Viaţa satului”, pentru ca în următorii 32 de ani tot ce aparţinea zonelor rurale din ţară să facă subiectul anchetelor emisiunii.

În anul 1991, Gheorghe Verman proiectează şi organizează postul de radio Antena Satelor, iar la 25 decembrie 1991, de pe scaunul de prezentator al postului, rostea replica inaugurală „Bun găsit, aici Radio Antena Satelor!“.

Din 1992, a fost şef al Departamentului de Actualităţi Radio şi director general adjunct.Din anul 1995, a fost şef al Departamentului Studiourilor Teritoriale şi Locale, pe care l-a înfiinţat, director general adjunct al SRR, şef al Departamentului posturi naţionale, iar din 2002, a fost director general adjunct al SRR  şi şef al Departamentului Producţie Teritorială.

În această ipostază, marcăm un moment important din istoria Radio România Reșița, inagurarea frecvenței 105,6 MHz, festivitate la care Gheorghe Verman spunea, cităm:

”Acest post s-a născut destul de greu. Dacă nu ar fi fost un Doru Dinu Glăvan sau un Sorin Frunzăverde, nu ar fi fost nimic. Împreună am reușit să înfăptuim această lucrare și de astăzi 105,6 este frecvența pe care toți își vor acorda aparatele de radio. Le promit, împreună cu colegii mei de la Radio Reșița, că vor avea și de ce. Îi rog pe ascultători să ne ierte inerentele emoții sau greșeli, așa se întâmplă în orice început. Le promitem că o să facem eforturi ca Radio Reșița să fie cu adevărat vocea Banatului Montan”.

”Îi rămânem profund recunoscători regretatului Gheorghe Verman, cel care ne-a fost și mamă și tată”, afirmă fostul director al Radio Reșița, Doru Dinu Glăvan:

”Dumnezeu să-l odihnească! Gheorghe Verman a fost un om deosebit, un titan în Radio. A reușit să aducă în Radio: armonia, prietenia și colegialitatea. Pornind de la această stare creată s-a format un colectiv la nivelul conducerii Radiodifuziunii, o mare familie. Au fost bunici, părinți, copii care au lucrat în această instituție. Pentru lucrul acesta a militat Gheorghe Verman. A fost cel care a dat sens multor activități. Sub conducerea acestuia s-au întâmplat multe lucruri frumoase, benefice Radioului ca notorietate, ca audiență. A susținut mult și înființarea Studioului Radio Reșița, a dat un sens și un plus de încredere că acest nou Radio Regional este oportun să facă parte din familia Radio România. Gheorghe Verman a avut un suflet mărinimos, a știut să ajute pe toată lumea care a apelat la el. Memoria trebuie să rămână înscrisă în pagini frumoase ale istoriei Radiodifuziunii din România”, a afirmat Doru Dinu Glăvan.

Gheorghe Verman a rămas un cunoscut şi preţuit om de radio, graţie miilor de emisiuni realizate cu un ataşament remarcabil faţă de satul românesc de azi, dar nu numai. Unul dintre colaboratorii săi, colegul nostru realizator și muzician, Bogdan Dragomir a vorbind la rândul său despre emisiunile realizate împreună cu Gheorghe Verman, despre alte momente magice create de acest deosebit realizator:

”Despre Gheorghe Verman îmi este foarte greu să vorbesc la trecut. Pentru mine a însemnat extraordinar de mult. A fost și va rămâne un mare radiofonist, un maestru al vorbirii la microfon, dar mai presus de toate a fost un coleg adevărat, un prieten adevărat, un șef special pe care și l-au dorit toți colegii mei din Radio, un om căruia îi aduc, acum și aici, un cald omagiu și recunoștință pentru tot ceea ce ne-a învățat. Am fost printre puținii din Radio care a avut privilegiu de a lucra cu dânsul, de a sta în umbra luminii sale timp de 12 ani. Pot afirma cu tărie acest lucru, pentru că a avut un suflet extraordinar. I-a plăcut foarte mult muzica, din toate genurile, și a dorit să se relaxeze prin realizarea acestor emisiuni de educație muzicală. Întotdeauna ne-a spus: dacă nu ai ceva interesant de zis, mai bine lasă muzica să vorbească. Nu-l vom uita niciodată și ne vom aminti cu mare drag de vorbele sale, de prietenia sa. Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină, drum bun şi lin Nea Gigi!”, a spus Bogdan Dragomir.

În emisiunea ”România de nota 10” așezăm și gândurile jurnalistului Florin Brușten, cel căruia Gheorghe Verman i-a fost mai mai mult decât un coleg, i-a fost părinte spiritual și mentor:

”Vă mulțumesc că v-ați făcut timp ca astăzi să aducem un ultim omagiu celui care a fost ”părintele” Rețelei Radio România Regional, ”părintele” Departamentului Studiourilor Teritoriale și Locale. Am avut șansa să lucrez lângă acest mare om de radio încă din 1992, când am început colaborarea la Departamentul Informații, publicistică și sport al Societății Române de Radiodifuziune. Eram un tânăr jurnalist, aflat la început de carieră, și atunci am avut șansa să mă apropii foarte mult de acest om.  În anul 1994, m-a întrebat dacă nu vreau să plec alături de el la un drum nou. Era vorba despre înființarea Departamentului Studiourilor Teritoriale și Locale din cadrul SRR. Așa a început acest drum, care continuă și astăzi pentru Radio România Regional. Este unul plin de succese, în care ascultătorul din fiecare zonă a României a fost așezat în prim plan. În anul 1996, Radio Reșița a fost primul post local de radio înființat de către Societatea Română de Radiodifuziune, după apariția noii legii din 1994. Gheorghe Verman,  împreună cu Doru Dinu Glăvan, un alt om de radio, actualul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, și cu un alt om de excepție Ilie Mihai, fost director general adj. al SRR, au fost cei care au îndeplinit acest vis – apariția Radio Reșița. Acesta este unul dintre cele mai îndrăgite posturi de radio din România. Dincolo de faptul că a fost un mare realizator de emisiuni de televiziune și radio, Gheorghe Verman a fost și un manager foarte bun. A știut să creeze generații după generații de jurnaliști, a știut să le insufle priceperea, talentul său, dorința lui de a fi cât mai aproape de ascultătorul român. Mă mândresc pentru că împreună am format o echipă extraordinară și pentru că împreună cu toți colegii din țară am creat o familie, familia Radio România Regional. Este vorba despre familia în care, chiar dacă jurnaliștii lucrează la Reșița, la Timișoara, Arad, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Constanța, Tulcea, București sau Craiova, sunt prieteni adevărați, care se ajută, sprijină, în realizarea emisiunilor. Viața noastră, a mea și a lui Gheorghe Verman, s-a legat foarte mult de Radio. Noi și în timpul liber tot de Radio discutam. Ca om, ca prieten nu este absolut nimic de reproșat, pentru că a știut să ajute pe fiecare membru al echipei sale. Sfaturile sale au contat enorm pentru mine și pentru colegii mei. Dacă astăzi sunt ceea ce sunt i se datorează în mare parte omului Gheorghe Verman și pentru mine a fost ca un al doilea tată. A lăsat în spate o familie frumoasă, un băiat, o nepoțică, care o să-i poarte mai departe numele. Radio România Regional, posturile Societății Române de Radiodifuziune, îi datorează enorm acestui om pentru modul în care sunt percepute astăzi de către public, pentru modul în care se lucrează și pentru cum arată. Gheorghe Verman a știut să atragă oameni de valoare. Aveți încredere în cuvântul rostit la Radio România Regional, pentru că noi suntem aici în slujba dumneavoastră., pentru că așa ne-a învățat să fim, Gheorghe Verman, ” a concluzionat Florin Brușten.

Despre fondatorul rețelei Departamentului Studiourilor Teritoriale și Locale din Radio România și al postului Antena Satelor așează cuvinte pe calea undelor și cel care în vremea aceea a fost Președinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Dragoș Șeuleanu:

”Gheorghe Verman a fost printre puținii jurnaliști pe care i-a avut această țară, care și-a influențat domeniul până în profunzime. El reprezenta agricultura și schimba lucruri. A fost un reper pentru comunitatea agrară din România, comunitatea oamenilor pregătiți în domeniu. Emisiunile sale erau urmărite cu drag, pentru că înțelegeai cum arată satul românesc, cu bune și cu mai puțin bune. Gheorghe Verman și-a folosit informația acumulată ca jurnalist pentru dezvoltare instituțională, pentru a construi structuri care să mențină viața la țară și să o dezvolte. A creat Antena Satelor și Departamentul Studiourilor Teritoriale, a știut să facă acest lucru cu îndemânare, cu înțelepciune, cu luptă. Nea Gigi a fost un decident important în instituția noastră, am lucrat cu el aproape 12 ani. Te puteai înțelege foarte bine cu el, era rational, avea tact.A făcut parte dintr-o generație care știa cum să-și trăiască viața frumos. Era un om vesel și un bun prieten, te puteai baza pe el. A fost un mare om, valoros, care era prețuit, optimist și creativ”, a afirmat fostul Președinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Dragoș Șeuleanu.

A trecut la cele veșnice unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați realizatori de radio și televiziune, Gheorghe Verman, cel care de la microfonului radioului public, de-a lungul a peste 50 de ani, a militat pentru promovarea satului românesc şi a spiritualităţii naţionale, un român de excepție, un exemplu demn de urmat.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Realizator: Cristina Corocan

Ana Ularu – Actrița ca o scânteie cu ardere continuă

0

Dialoguri pentru tihna sufletului cu actriţa Ana Ularu

Vă invit tot în lumea fascinantă a filmului și tetrului, pentru că o producție bună este trecută pe lista de favorite și, deci, inspirație pentru bucuria sufletului.

Sursa noastră de inspirație este actrița Ana Ularu care prin talent, disciplină și multă muncă a reușit să fie distribuită alături de vedete internaționale în filme foarte bine primite și apreciate de public.

Ana Ularu a decis că vrea să fie actriță în jurul vârstei de 6 ani, când, însoțind-o pe mama sa la teatru, unde făcea decoruri și costume, a participat la repetițiile unei piese regizate de Cătălina Buzoianu. A fost atât de impresionată de felul în care Maia Morgenstern ”spunea cuvintele, combinația dintre cuvinte și emoție, bizareria jocului…” în piesa scrisă de Matei Vișniec – Teatru descompus, încât a decis că vrea să le facă și ea altora ”aceeași chestie”. Și astfel, și-a început cariera de actriță încă de la vârsta de nouă ani când a debutat pe micile ecrane în două coproducții româno-franceze.

La 17 ani, Ana Ularu a jucat rolul Lolitei, în piesa cu același nume, alaturi de marele Ștefan Iordache, în regia faimoasei Cătălina Buzoianu. În anul 2003, apare în rolul Ioanei din filmul românesc de scurt metraj – „Maria”.

A devenit cunoascută pentru marele public, în 2004, datorita rolului din filmul românesc  „Italiencele“.

A jucat cu Jennifer Lawrence şi Bradley Cooper în Serena, cu Tom Hanks în Inferno, cu Keanu Reeves în Siberia.  A interpretat rolul ”Vrăjitoarea cea Rea din Vest”, într-una dintre cele mai fantastice serii de televiziune produse de NBC, ”Emerald City”, după povestea ”Vrăjitorului din Oz”.

Cu filmul românesc Periferic, regizat de Bogdan George Apetri, este nominalizată la șase festivaluri de prestigiu, fiind desemnată  de patru ori ”Cea mai Bună Actriță”, primește o mențiune specială și ”Cea mai promițătoare actriță (Shooting Stars Award)” la festivalul Internațional de Film de la Berlin.

Ana Ularu, invitata acestei ediții a emisiunii noastre, este actorul complex , de succes, care trăiește într-un ritm impus de seriozitatea profesionistului care nu vrea să dezamăgească și care știe că poate să ridice ștacheta.

Cei care i-au urmărit cariera au toate motivele să și-o imagineze pe Ana Ularu, la Hollywood, primind premiul ”Oscar” pentru interpretare.

Ana Ularu_Resume

Interviul cu Ana Ularu este plin de bucurie cu o energie molipsitoare în cel mai bun înțeles al cuvântului și vă invităm să fiți parte din acest dialog

Autor: Camelia Teodosiu