„Cu cât mă uit mai mult la oameni și trăiesc printre ei, cu atât îmi doresc să am mai multe momente alături de căței” – Liviu Ionescu, dresor canin și profesor de etologie
În perioada 1984-1986, la cererea MApN, a Apărării Civile şi a Salvamont România, s-a început, într-un cadru organizat şi recunoscut de stat, formarea, la Craiova, a primelor echipe civile din România cu câini de catastrofe şi câini pentru avalanşă.
În martie 1984, la Craiova se recunoaște oficial în Romania prima formațiune ALA canină de salvare, formată din patru ciobănești germani cu 4 conductori, toți din Craiova.
Din cauza fenomenelor şi a calamităţilor naturale care s-au accentuat foarte mult pe toate meridianele lumii, în anii 1990 s-a pus problema chinotehnică de a se realiza o specialitate canină care să vină nu în sprijinul unei singure persoane, ci a întregii societăți civile.
În anul 1994, Liviu Ionescu, profesor de etologie și coordonatorul Centrului de Educare Canină de la Craiova, a implementat în România bazele specialităţii „CÂINE DE SALVARE” (câine care să caute si să salveze orice supravieţuitor de sub dărâmături, de pe orice teren accidentat, din avalanșă și din apă), după regulamentele internaţionale de lucru pentru câinii de căutare – salvare ale IRO si FCI şi normele internaţionale de emergenţă.
Astăzi, România este un reper mondial al acestei specialități, noi câștigând dreptul de a organiza campionate europene și mondiale de salvare și având rezultate excepționale cu echipele antrenate la Craiova.
La „România de nota 10” vă facem cunoștință cu profesorul Liviu Ionescu, vicepreședintele Comisiei Mondiale de Salvare, cel care a avut curajul să-și urmeze visul chiar și atunci când toată lumea îi spunea un singur cuvânt: „IMPOSIBIL!”.
Un interviu realizat de Andrada Cojocaru, de la Radio România Oltenia-Craiova:
Dialoguri pentru tihna sufletului cu Adela Florean
Bun găsit vă spune Camelia Teodosiu, în Căsuța Bucuriei. De data aceasta este vorba chiar despre o casă de tip familial, construită cu dragoste, la Cluj, Adela Florean fondatoarea, vocea si imaginea acestui cămin oferit copiilor ca alternativă la sistemul de îngrijire de stat.
Casa de tip familial “Casuta Bucuriei” este un serviciu de tip rezidenţial pentru copiii care urmează o formă de învăţământ la zi, şi are misiunea de a asigura accesul copiilor pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, reabilitare, sprijin emoţional, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independenţă, educaţie, consiliere psihologică şi pregătire în vederea reintegrării familiale, socio-profesionale şi adopţiei.
Invitată în emisiunea noastră, Adela Florean, calificată atât ca asistent social, cât și ca psiholog , după o lungă și bogată experiență în relația cu copii din sistemul de plasament, a luat decizia de a înființa o asociație prin care să se implice în mod direct în problema copiilor abandonați de părinți sau care provin din medii defavorizate. Așa a apărut Căsuța Bucuriei – cu povești adevărate despre viaţa construită pe acceptarea şi iubirea unei familii.
Cu o experienţă de peste 15 ani în activităţi legate de protecţia copilului, coordonarea voluntarilor şi strângere de fonduri, Adela Florean ne povesteşte despre momente importante care au determinat-o să ia decizia de a înfiinţa ”Căsuța Bucuriei”, despre poveşti de viaţă, valorile transmise copiilor, abilități și aptitudini promovate pentru ca acești copii să ”stea pe picioarele lor” și să răzbată în viață.
Astăzi călătorim la Cluj-Napoca, cu autobuzul și cu un bilet de sănătate, achiziționat cu 20 de genuflexiuni. Pentru că acolo s-a inaugurat prima stație sport smart.
8 mii de bilete de sănătate emise, 160 de mii de genuflexiuni, 16 mii de minute de mișcare și aproape 130 de mii de calorii arse. Acestea sunt cifrele după fix două săptămâni de la lansarea primei stații de bus sport din România. Se întâmpla la Cluj-Napoca, în 23 septembrie, când organizatorii Sports Festival au pus în funcțiune prima stație sportivă smart din țară, în cadrul unei campanii de 2 săptămâni, menită să încurajeze mișcarea într-un mod interactiv, să promoveze un stil de viață sănătos și să ajute la prevenirea bolilor cauzate de un stil de viață sedentar.
Stația ”altfel” a fost amenajată lângă stația de autobuz Memorandumului Sud și funcționează zilnic, între orele 05 și 23. Ea este formată dintr-o “bancă de rezerve”, pe care te poți odihni în așteptarea autobuzului, și un roboțel: un automat care emite un bilet de autobuz, la fiecare 20 de genuflexiuni executate corect, în cel mult 2 minute. Biletul de sănătate emis în cele două săptămâni de campanie poate fi folosit până la finalul acestui an, în rețeaua de transport public a municipiului.
Mirel Alexa, director executiv Sports Festivalș: ”Este o continuare a misiunii pe care noi am început-o acum 3 ani și jumătate, prin care ne dorim ca cât mai multă lume să înceapă să facă mișcare, să facă sport. Ne-a venit această idee acum un an și ceva și am început să construim proiectul acesta. Suntem mândri și bucuroși că am reușit să-l implementăm acasă, în Cluj-Napoca. Este un proiect unic în țară, este practic prima stație smart sportivă, care își oferă pe lângă recompensa de sănătate, îți oferă și un bilet de autobuz pe care îl poți folosi în zona urbană a municipiului Cluj-Napoca”
Proiectul stației sport smart de la Cluj-Napoca, unic în România, creează o legătură directă între activitatea fizică și beneficiul primit. Mișcarea aleasă de cei care au gândit softul este una de bază, ușor de realizat, cu aport benefic major pentru persoana care introduce în rutina zilnică acest exercițiu. Softul aparatului identifică genuflexiunea făcută de participant, numără repetările, iar la final emite biletul.
Erik Barna, dezvoltatorul softului: ”E un sistem bazat pe o soluție de computer vision și identificăm mișcarea corpului. Softul preia imaginile de la cameră, le interpretează și face numărătoarea genuflexiunilor și după emite biletul de sănătate sau călătorie. Când am conceput softul, nu eram în perioada de Covid, nu ne-am imaginat că o să apară situația în care oamenii trebuie să stea cu mască pe față, iar în algoritmul de excludere a feței, orice detaliu în plus, cum ar fi masca, pune în dificultate softul. Probabil vom face un upgrade în perioada următoare la softul care face interpretarea mișcărilor.”
Pentru cei care nu pot să facă mișcare, inițiatorii proiectului au demarat în cea de-a doua săptămână de la lansarea stației, campania Dă mai departe Biletul de Sănătate. Astfel, mai multe comunități au venit să facă mișcare și să doneze biletele câștigate. Primii au fost copiii de la Transylvania College, care au dat mai departe biletele câștigate cu genuflexiuni pacienților de la Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca și rudelor lor. Au urmat jucătorii echipei de baschet U-BT Cluj-Napoca, care și-au început antrenamentul în stația sportivă. Ei au făcut mai multe serii de genuflexiuni și au donat biletele de sănătate voluntarilor de la Serviciul de Ajutor Maltez în România. Și copii de la Școala Gimnazială Internațională Spectrum din Cluj-Napoca au venit pentru a da mai departe biletele de sănătate, Asociației Autism Transilvania.
Sports Festival susține contravaloarea biletelor emise în cele 2 săptămâni de campanie. Însă după succesul înregistrat, autoritățile locale au anunțat că își doresc ca proiectul să continue, așa că, cel mai probabil, stația sportivă smart va rămâne în Cluj-Napoca. Și asta după ce primarul Emil Boc a făcut cele 20 de genuflexiuni pentru biletul de autobuz care l-a dus acasă. În plus, inițiatorii lui au primit între timp solicitări de la mai multe primării din alte orașe din țară pentru a crea noi stații de mișcare.
Totul a pornit de la bucuria unei idei a cărei amprentă poate inspira și motiva. Sentimentul că putem face altfel și altceva mai bun, că putem lăsa, pe unde trecem, cuvinte și gesturi care să conteze și să rămână frumos, dincolo de noi, este ceea ce vom așeza împreună, pe rafturile Bibliotecii de Bucurii.
Vă invit la un nou dialog pentru tihna sufletului cu Anca Baniță care iubește oamenii și căreia îi place să lucreze cu ei, știe să găsească înțelesurile simple din complexitatea vieții și este pasionată de tot ceea ce emană energia necesară unei dezvoltări personale armonioase.
Valorile cu care rezonează Anca, în proiecția unei lumi ”în care oamenii sunt ghidați din interior și se bazează pe inspirație și alinierea minte-inimă în tot ceea ce fac”, sunt libertatea și autenticitatea.
Pe Anca Baniță o regăsiți alături de inițiatorii și comunicatorii celei mai mari mișcări sociale din România – „Let`s Do It, Romania!”, care a împlinit 10 ani de când a fost lansată. Un proiect strategic a cărui amploare a crescut, de la an la an, și a mobilizat peste 1.800.000 de oameni care au viziunea unei Românii curate.
Experiența acumulată de Anca, înr-un timp relativ scurt, o poate înscrie pe lista candidaților la un simbolic Sfat al Înțelepților. Dar cel mai bine este să decideți dumneavoastră dacă ceea ce veți asculta rezonează sau nu cu sentimentul de bucurie.
După ce am traversat o vară atipică, în care spectacolul lumii a fost pus la colţ, începutul toamnei a venit cu concerte, piese de teatru şi zboruri cu avionul, la Flight Festival.
Bucuroşi de reîntâlnirea cu publicul au fost Maia Morgenstern, Marian Râlea, Pavel Bartoş, Alexandru Papadopol şi Marius Manole.
Povestea şi energia, rostogolite de obicei într-o sală de spectacol, au curs în flux, sub cerul cu stele al unei Timişoare dornice, după atâta claustrare, de joc şi joacă.
“Nu în teatru se poate îmbolnăvi omul, ci în condiţia pe care noi o creăm singuri, în fiecare zi. Teatrul eliberează şi umanizează”, e convingerea actorului Marian Râlea, care intră în rolul preotului catolic din spectacolul Copilul lui Noe, producţia Teatrului Metropolis, Bucureşti. În regia lui Chris Simion, Copilul lui Noe e o poveste pentru naivii pandemizaţi şi consumişti ai ultimilor ani. Măştile răului sunt foarte multe: nepăsarea,trecerea oarbă prin viaţă dar şi prostia.
În jurul utopiilor şi distopiilor, s-a polarizat şi Festivalul de Film Central European, ediţia a patra, construit în memoria regizorului Radu Gabrea. Două extreme par să alimenteze imaginarul colectiv: ideea unui bine absolut care stă să pice din cer sau eşuarea într-un univers concentraţionar. Un sfârşit al lumii mereu anticipat, dar întotdeauna amânat. Anul 2020, anul tuturor apocalipselor, a adus proiecţia filmului Malmkrog, în regia lui Cristi Puiu, recent premiat la Berlinada. Inspirat de scrierile lui Soloviov, Cristi Puiu afirmă că “trăim zorii unei noi ideologii şi o viziune discutabilă despre lume”.
Dacă tot ne-am împiedicat de Covid, ne-am amânat vacanţele şi suntem pe cale să ne stricăm viaţa, am zis să facem un exerciţiu de optimism alături de actriţa Eva Labadi. Cum îşi reconstruieşte scena, păpuşile şi poveştile? Zoom pe magie: la vreme de pandemie, ies iepuri din pălărie, plus o carte de versuri înainte de Crăciun.
Invitata acestei ediții a emisiunii noastre este o persoană care a reușit să dăruiască bucurie, dincolo de greutăți și tristețe. Adela Hanafi – Președinta Asociației Conil are o poveste devenită exemplu de înțelegere a vieții și educației dincolo de tiparele impregnate adânc în capacitatea de înțelegere și acceptare a multora.
Urmare a propriilor sale experiențe traumatizante,a greutăților de adaptare și din dorința de a crea o lume mai bună pentru toți copiii speciali, Adela Hanafi a înființat în 2005 primul Centru CONIL bazat pe conceptul educației incluzive, al unui loc deschis tuturor copiilor. Un loc în care copiii nu se simt discriminați, indiferent dacă au sau nu nevoi speciale.
Asociația CONIL a luat naștere din dorința de a da o șansă tuturor copiilor, inclusiv celor cu dizabilități, de a se forma și educa într-un concept nou, liber, bazat pe iubire si respect.
Adela Hanafi ne împărtăşeşte experienţele prin care a trecut, ce anume a motivat-o să înfiinţeze această Asociaţie, cum a depășit stările de îngrijorare, neputință, disperare prin care a trecut de-a lungul ultimilor 25 de ani, ținînd cont că sistemul educațional, cel administrativ sau sanitar nu vin cu soluții integrate pentru copii cu nevoi speciale.
Adela și-a dorit să susțină integrarea copiilor cu cerințe speciale și să faciliteze accesul acestora la o educație de calitate prin realizarea unor planuri personalizate de intervenție pentru fiecare copil, dar prin oferirea accesului acestor copii la programe extracurriculare care să îi pună în valoare, prin care să reușim să descoperim talente de orice fel, în orice context, atât la copii tipici cât și la copii cu dizabilități.
Bun găsit vă spune Camelia Teodosiu la o nouă ediție a emisiunii noastre, în care vă aducem în atenție un proiect cu care ne putem mândri – ”Ambulanța pentru Monumente”, care a fost premiat, anul acesta, cu cea mai importantă distincție europeană din domeniul patrimoniului acordată de Comisia Europeană.
Proiectul își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps. Peste 600 de monumente istorice din România aflate în proprietate privată sau publică așteaptă salvarea de urgență și numărul lor crește îngrijorător.
Proiectul “Ambulanța pentru Monumente” prin intermediul căruia se realizează punerea în siguranță a patrimoniului cultural imobil cu ajutorul voluntarilor, al meșterilor și al comunitaților locale sub stricta supraveghere și îndrumare a specialiștilor din domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice a fost răspunsul la lipsa de reacție a comunităților, a ministerului de resort și a autorităților în fața amenințărilor de distrugere accelerată a patrimoniului. Acolo unde proprietarul oferă materialele de construcție necesare, „Ambulanța pentru monumente”, a cărei principal susținător este Alteța Sa Regală, Prințul de Wales, acționează pentru punerea în siguranță a monumentului cu ajutorul unei autoutilitare echipate cu uneltele necesare.
Cei care sunt implicați în acest proiect – inițiatori, organizatori, voluntari, sponsori, autorități locale, idealiști sau pragmatici… cred într-o Românie de nota 10 ca și cei care sunt acum alături de noi.
Proiectul ”Ambulanța pentru Monumente” este singurul din România laureat la Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2020, categoria Educație, Formare și Conștientizare, inițiate și organizate de Comisia a putut vota până la 15 sept 2020.
Ambulanța pentru Monumente a început în 2016, proeictul fiind inițiat de Asociația Monumentum și dezvoltat de către o serie de organizații existente sau nou create din domeniul patrimoniului cu activitate independentă în mai multe regiuni ale României.
Cele mai importante realizări sunt: crearea unui model de cooperare și mecanism de finanțare între beneficiar, autorități publice, ONG și comunități printr-un parteneriat public-privat funcțional și inaugurarea unei rețele de „ambulanțe” la nivel național, gestionată de diferite organizații.
Despre elementele acestei inițiative exemplare aflăm de la coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente – dl. arhitect Eugen Vaida – Președinte al Asociaţiei Monumentum.
În cei patru ani de existență, „Ambulanța pentru monumente” s-a derulat în județele Alba, Arad, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava și Timiș.
Principalul susținător al proiectului este Alteța Sa Regală (ASR) Prințul de Wales, iar pe plan local, partenerii strategici ai proiectului sunt Dedeman si Profi.
Coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente este dl. arhitect Eugen Vaida – Președinte al Asociaţiei Monumentum, invitat în emisiune pentru a ne vorbi despre o idee care a crescut de la an la an și a ne face să înțelegem că atunci când oamenii au o cauză comună și doresc să se implice, să contribuie fiecare cu ce poate, România poate fi de nota 10.
Așa se întîmplă și la actuala intervenție de urgență asupra culei de la Șiacu, județul Gorj. Echipa de la Ambulanța pentru Monumente este alături de comunitatea și Primăria din Slivileşti, unde monumentul istoric cu care se mândresc – cula Cioabă-Chintescu trebuia salvat de la degradare prin lucrări de consolidare a zidăriei și refacerea acoperișului originar. Acoperișul provizoriu care a fost realizat în urmă cu câțiva ani prin sprijinul unor inimoși promotori ai patrimoniului a cedat și era nevoie de înlocuirea urgentă a acestuia.Bottom of Form
Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania. Denumirea provine din limba turcă – „kule”, tradus în limba română, înseamnă turn.
Iată încă o intervenție, care vine să completeze acțiunile din cadrul proiectului: peste 36 de monumente istorice, cu particiaparea a 10.500 de membri ai comunităților locale conștientizați asupra valorii propriului patrimoniu, 22 de expoziții, 6 camionete dotate cu unelte și echipamente, 300 de voluntari implicați și 80 de parteneri și sponsori. Proiectul care urmează să se extindă anul acesta în județele Argeș, Botoșani, Dâmbovița, Dolj, Iași și Mehedinți se numără printre cele căștigătoare la Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2020 inițiate și acordate de Comisia Europeană.
În această săptămână, în cadrul emisiunii ”România de nota 10”, vă invităm la vacanțe de toamnă în locuri în care vă puteți relaxa în siguranță.
În această vară, în contextul pandemiei, poate mai mult decât oricând, Dobrogea, nordul județului Tulcea dar mai ales Delta Dunării au fost preferate de către turiștii români. Locurile de cazare au fost aproape insuficiente și tot timpul parcă a fost câte ceva de descoperit. Blogurile de travel abundă de fotografii și invitații la călătorit, la drumeții pline de experiențe care ne aduc pe toți mult mai aproape de natură.
În ediția ”România de nota 10”, mergem împreună în câteva locuri în care cu siguranță veți dori să reveniți și verile următoare. Ajungem la centrul de echitație din Tulcea, apoi la Capul Doloșman, unul din cele mai spectaculoase faleze înalte de la lacul Razelm, facem o drumeție și pe cărările din Munții Măcinului și binențeles că nu ratăm un traseu minunat în Delta Dunării.
La Tulcea, în apropierea Satului Pescăresc, funcționează unul dintre cele mai active cluburi hipice din țară, fapt datorat fondatorului acestuia, Ștefan Răileanu, un mare pasionat în domeniu. Ștefan Răileanu pune un accent deosebit pe rolul terapeutic al relației dintre cal și om, deoarece, susține acesta, este mult mai important decât beneficiul de ordin fizic.
”Clubul nostru de echitație oferă numeroase activități, cea primordială fiind ședințele de inițiere în echitație. A doua ar fi plimbări cu trăsura pe malul Lacului Zagăn, în apropierea Satului Pescăresc. Al treilea lucru ar fi câteva programe pentru copii de dezvoltare personală în echitație. Îi aducem la noi și timp de patru ore îi ținem ca la un loc de muncă și cu ajutorul dragostei de cai reușim să îi facem responsabili și îi învățăm să muncească. Îi învățăm să dea mâncare la cai, să care rumeguș, să schimbe rumegușul, îi învățăm să le facă duș. Îi învățăm să comunice cu ei. Mai avem, de asemenea, și un program de voluntariat” spune Ștefan Răileanu, fondatorul clubului de hipism din Tulcea.
Foarte mulți turiști români aleg în această perioadă locuri mai retrase dar de o frumusețe nebănuită. Așa este și cetatea Argamum, din județul Tulcea, una din cele mai vechi situri atestate documentar în România, situată spectaculos, la circa 30 de metri deasupra lacului Razelm. Acolo putem admira Capul Doloșman, foarte asemănător din punctul de vedere al reliefului cu Capul Kaliacra de la vecinii noștri bulgari.
Sezonul vacanțelor nu s-a încheiat încă, vremea se anunță fumoasă în continuare, așa încât s-a dat startul călătoriilor de toamnă. Plimbările sunt mult mai spectaculoase acum, când arșița s-a domolit iar vegetația capătă culori de senzație. Frumusețile sunt aici, natura vă așteaptă , nu trebuie decât să o descoperim și să o protejăm.
Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului
În spațiul dedicat clipelor de relaxare și răsfăț al sufletului, vă invit la poezie. Sunt Camelia Teodosiu și vă spun „Bun găsit” la o întâlnire cu scriitorul Dan Mircea Cipariu, prezent alături de noi cu ”marfă” poetică pentru o ”întâlnire de sâmbătă seara”, care ne va ”virusa romantic” cu amintiri ale ”poemelor trăite … în iz de mahala”, care dorește să fie ”din ce în ce mai pur” și reușeșete să aducă bucurie cu energia unui ”tsunami”.
Nu întîmplător am apelat la câteva din titlurile semnificative ale cărților semnate de Dan Mircea Cipariu. Fiecare dintre ele constituie, într-un fel, o bornă a vieții și personalității sale dezvăluite în dialogul nostru.
Titlurile scrierilor şi proiectelor lui Dan Mircea Cipariu, atrag atenţia prin nota jucăuşă a unei anumite stări de spirit. Unele mai lungi ca nişte versuri, cu precizări, altele scurte şi de mare impact.
Dan Mircea Cipariu, președintele secției de poezie a Uniunii Scriitorilor din România – filiala București, este, de asemenea, organizator de evenimente și manager de proiecte apreciate de public pentru valoarea lor culturală și educațională, printre care aș aminti: ”Scriitori pe Calea Regală”, „Maratonul de poezie și jazz”, „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”.
Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart , fondator, coordonator și editor al proiectului on-line AgențiadeCarte.ro și lista nu se sfârșește aici pentru că activitatea invitatului nostru este ramificată inclusiv în aspecte ce țin de promovarea multor acțiuni din domiul artistic , dar și de zona administrativă și legislativă a drepturilor de autor. Iată o experiență complexă care îl ajută să jongleze atât cu aspecte creative cât și cu cele tehnice şi îi permite să fie un visător cu picioarele pe pământ.
Principalele proiecte editoriale:
Marfă, antologie colectivă (Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu), Editura Salut, 1996.
Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara / www.hai.ro ,Editura Libra, 1999.
Mahalaua de azi pe mâine. Poeme trăite de Dan Mircea Cipariu & Traian T. Coșovei, Editura Vinea, 2000.
Virusul romantic. Acum cu 20% mai multă poezie, Editura Libra, 2001.
Sunt pur din ce în ce mai pur, 33 de povestiri și tot atâtea pictopoeme ilustrate de Mihai Zgondoiu, Editura Libra, 2002.
Al doilea desant, antologie îngrijită de Constantin Stan (Răzvan Bică, Mihaela Brebenel, Dan Mircea Cipariu, Luca Dinulescu, Ioana Mănescu, Mădălina Păun, Ana Petrescu, Felicia Rădulescu, Dragoș Schenkel, Candid Stoica), Editura Calea Moșilor, 2003.
Timișoara în trei prieteni, Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Mihai Zgondoiu, cu o pre/postfață de Șerban Foarță și Florin Iaru și două desene de Suzana Fântânariu, Editura Brumar, 2003. Carte distinsă cu Premiul POESIS pentru antologie, Satu Mare, 2004.
sunt eu maria petrarca rilke. adevărata biografie a mariei dante spinoza, Editura Fundației Culturale Libra, 2004.
Poarta Schei nr.4, Editura Brumar, 2005.
Colocviul Tinerilor Scriitori, Editura Brumar, 2006, unde a fost coordonator de proiect.
Tsunami, Editura Brumar, 2006
POEZIE DE BUCUREȘTI, coordonator antologie și proiect, Asociația Scriitorilor București, TVR Cultural și Primăria Sectorului 2 București, 2007
Scriitori pe calea regală, coordonator antologie și proiect, Editura Brumar, 2008
„A cânta este cu adevărat un alt fel de a respira”. Rainer Maria Rilke
Foto: Alexandra Veronica Stroe
Bine v-am regăsit, dragi prieteni la România de Nota 10! De această dată, călătorim pe portativ până în inima Sibiului, orașul care, în 2007, a devenit prima Capitală Culturală Europeană a țării noastre. Într-un an 2020 desfășurat sub semnul pandemic, în care îmbrățișările se fac din priviri, iar dialogurile se poartă de la distanță, muzica rămâne singurul liant al sufletelor, iar o familie sibiană a făcut tot posibilul ca aceasta să răsune timp de trei zile în centrul orașului, astfel fiind continuată tradiția unui fesival ajuns la a VIII-a ediție, în ciuda tuturor intemperiilor de afară.
HermannstadtFest este un altfel de concurs muzical. Este competiția în cadrul căreia Generația de Aur a muzicii ușoare românești este elogiată prin intermediul unei secțiuni speciale, cea dedicată unei familii muzicale. Este festivalul care într-un secol al diversității totale, de multe ori, al prejudecăților și al unor tipare avantgardiste, a ales o secțiune aparte, cea dedicată muzicii religioase. Însă, înainte de toate, este un festival de familie, întrucât o întreagă familie este angrenată, de fiecare dată, în organizarea de la zero a unui eveniment muzical internațional. Familia Simionescu este renumită pentru calitatea festivalului lor, un vis de familie, împlinit prin muncă și perseverență.
Daniela Simionescu, mama familiei, este omul care coordonează întreaga activitate, avându-l alături atât pe soțul său, cât și pe cele două fiice. Dominique are 18 ani și deja este directorul artistic al festivalului, scena nefiindu-i absolut deloc străină. În 2019, ea a obținut, la secțiunea creație, Trofeul Mamaia Copiilor, interpetând o piesă a unui compozitor sibian, însă este și o obișnuită a scenelor festivalurilor din țară și chiar din străinătate. Ioana este fiica cea mare a familiei și un viitor sportiv de performanță, fapt ce a recomandat-o încă de la vârsta de 11 ani să se ocupe de partea logistică a festivalului, acum ea având 19 ani.
Festivalul Internațional HermannstadtFest nu este doar o rampă de lansare pentru tinerii concurenți, ci și un loc în care emoțiile copleșesc chiar și cele mai mari nume ale scenei românești. Acest lucru s-a întâmplat și în acest an când pe scena evenimentului, inconfundabilul Adrian Ordean a primit titlul de cetățean de onoare al județului. Nume de referință în industria muzicală din România, Adrian Ordean, născut la Sibiu pe 10 martie 1955, a făcut și face istorie, fiind unul dintre cei mai prolifici compozitori români, dar și creatorul vestitei trupe A.S.I.A. Chitarist și membru al mai multor formații cunoscute din România, Adrian Ordean a făcut din Compact un brand pe scena pop-rock-ului românesc. În ciuda imensului său succes, la HermannstadtFest 2020, maestrul a fost copleșit de emoții când, alături de gimnasta Mihaela Stănuleț, care în 1983, la Campionatele Europene, a obținut medalia de bronz la bârnă, iar la Campionatele Mondiale, a făcut parte din echipa României care și-a adjudecat medalia de argint, în timp ce la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984, a fost componentă a echipei care a cucerit titlul olimpic, a primit distincția de „Cetățean de onoare a județului Sibiu”.
Un alt moment special a fost, de fapt, întreaga secțiune „O familie muzicală”, în cadrul căreia concurenții au interpretat creații muzicale ale familiei de aur a muzicii ușoare românești formată din compozitorul George Grigoriu, textiera Andreea Andrei, maestrul dirijor și compozitor Ionel Tudor, fiul acestora cunoscutul Andrei Tudor. Emoțiile competitorilor muzicali au fost imense când au constat că la masa juriului se aflau chiar doamna versurilor nemuritoare a muzicii ușoare, textiera Andreea Andrei și maestrul dirijor al Big Band-ului Radio, Ionel Tudor, în timp ce online juriza Andrei Tudor.
Încă de la a doua ediție, Festivalul Internațional HermannstadtFest a fost și este susținut și promovat de Radio România Regional și o parte dintre studiourile locale din țară printre care se numără și Radio România Brașov FM. În juriul festivalului, an de an, se află și jurnalistul radio, muzicianul și producătorul muzical, Bogdan Dragomir care acordă, de fiecare dată, Premiul Special de Promovare TINERE TALENTE – Radio România Regional.
În acest an, peste 100 de concurenți talentați au venit din toate colțurile țării și chiar și din Bulgaria pentru a se întrece în note muzicale pe scena Festivalului Internațional HermannstadtFest de la Sibiu, existând chiar și o secțiune online la care s-au înscris concurenți din toată lumea. În timp ce marele Trofeu la Muzică de divertisment a plecat la Drobeta Turnu Severin, datorită vocii care i-a impresionat cel mai mult pe membrii juriului, cea a Iuliei Perpelea, Marele Trofeu la Muzică populară a rămas la Sibiu prin intermediul prestației excelente a Cristinei Posa.
Unul dintre cele mai speciale premii acordate a fost Trofeul Adrian Ordean care a ajuns la Brașov, la una adevărat copil minune, supranumit one man show, Denis Costea care i-a cucerit pe jurați atât cu vocea, cât și cu saxofonul.
Premiul de excelență Hermannstadtfest, care a reprezentat prima medie după marele trofeu, a ajuns în județul Ilfov, la concurenta Laura Ion.
Cu siguranță, unul dintre cele mai râvnite premii este, an de an, Premiul Special de Promovare TINERE TALENTE Radio România Regional, care în acest an, a ajuns la Teodora Șițoiu din Râmnicu Vâlcea.
Festivalul Internațional HermannstadtFest 2020 s-a bucurat de prezența în juriu a unor nume mari: Adrian Ordean, Bogdan Dragomir, Daniel Vecsei, Denise Ordean, Codruț Croitoru, Andreea Andrei, Ionel și Andrei Tudor, Rodica Popa Comăniciu, pr. Vasile Sorin Dobre, pr. Cătălin Dumitrean, Monica Karagenova și Codruța Măgurean.
Evenimentul a avut parte de recitaluri de excepție, aplaudate la scenă deschisă, printre acestea numărându-se cel al cenaclului „Lumină Lină”, al trupei ,”Taylor”, al lui Denise Ordean sau al Monicăi Karagenova din Bulgaria.
Festivalul a adus și un omagiu compozitorului Anton Șuteu astfel că pe scena Festivalului HermannstadtFest s-au auzit melodiile ,,Da, recunosc” și ,,Doar iubirea”, iar la secțiunea online a concursului au fost interpretate melodiile ,,Să nu lovim nicicând un porumbel” și ,,Deschideți poarta soarelui”.
Dragi prieteni, plecăm de la Sibiu cu aminitrea unui eveniment muzical special, un festival în cadrul căruia, în România noastră de Nota 10, dincolo de magia scenei și a muzicii, siguranța participanților, a juriului și a publicul a fost primordială astfel încât copiii au fost veseli, unii chiar au fost sărbătoriți pe scenă, părinții au fost liniștiți știindu-i pe cei mici în siguranță, iar publicul s-a bucurat de un sepctacol pe cinste.
