Pagina 45

Radio Cluj: Reducerea poluării prin combaterea risipei alimentare

De către Camelia Teodosiu -
0

Pornind de la ideea de combatere a risipei alimentare asociată cu rezultate concrete ale unor proiecte de cerecetare în acest domeniu, derulate la Cluj-Napoca, am ajuns la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV ) din municipiu, mai exact la cei 10 membri ai Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare.

Ideea de combatere a risipei alimentare a pornit de la Cluj. În 2017, proiectul derulat de  JCI Cluj (Junior Chmber International) de conștientizare și reducere a risipei alimentare, a fost desemnat ca fiind cea mai bună inițiativă locală de responsabilitate socială, la Congresul Mondial JCI de la Amsterdam, eveniment la care a participat și Kofi Annan, fost secretar general ONU. Poate este o idee fixă a clujenilor sau poate ei sunt cei care au suficientă imaginație și curaj să mute munții în acest domeniu, al reducerii poluării prin prevenirea risipei alimentare Nu știu. Ceea ce știu este că la Cluj-Napoca, aceasta este o idee care îi preocupă pe mulți dintre tinerii cercetători.

Laboratorul de Cercetare Tehnologii Bioalimentare din cadrul USAMV Cluj a fost creat în urmă cu patru ani, ca un mini hub de proiecte cu finanțare europeană. Succesul international nu a întârziat să apară. Au urmat numeroase brevete de invenție, o parte semnificativă dintre ele fiind premiate în competiții de prestigiu european.

În a doua jumătate a acestui an se încheie majoritatea proiectelor la care lucrează cei zece tineri cercetători. Printre proiectele cu care Laboratorul de Cercetare Tehnologii Bioalimentare de la Cluj s-a remarcat la concursuri internaționale, dar și în presa națională, se află și etichetele cu activitate antimicrobiană, pentru legume și fructe, dar și băutura probiotică din coji și pulpă de fructe. Despre ele și echipa de tineri cercetători de la Cluj mi-a vorbit profesorul universitar Dan Vodnar, prorector la USAMV Cluj și coordonator al Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare.

Din cei zece tineri, membri ai Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare de la USAMV Cluj-Napoca m-am întâlnit, de curând cu câțiva. Katalin Szabo, are deja rezutate foarte bune în proiectul de reutilizare a sub-produselor derivate din industria procesatoare de rosii pentru obtinerea de compusi bioactivi. Bernadette-Emoke Teleky lucrează la reducerea zaharului prin producerea de polioli de către bacterii lactice.  Vasile Coman dezvoltă o idee de reducere a zaharului și creșterea biodisponibilității compușilor din subproduse alimentare în produsele dulci de panificație. Laura Mitrea studiază utilizarea glicerolului crud rezultat din producerea biodieselului în procese de fermentație cu scopul obținerii de acid citric și 1,3-propandiol, iar Amalia Nemeș lucrează la biofilmele naturale cu proprietăți antimicrobiene pentru industria alimentară.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la Cluj-Napoca este fruntașă, la nivel național și nu numai, în ceea ce privește cantitatea și calitatea proiectelor de cercetare. Institutul de Științele Vieții, cel de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, Stațiunea Didactică și Experimentală Cojocna și viitoarea Stațiune de Cercetare Hoia bazată pe interacțiunea om-animal au fost și vor fi dezvoltate în cadrul USAMV Cluj, în special pentru îmbunătățirea procesului didactic mi-a spus rectorul universității prof. dr.Cornel Cătoi.

Despre cercetătorii laboratorului de la USAMV Cluj vom mai auzi, cu siguranță pentru că lucrările lor aduc multe noutăți pe piața mondială a tehnologiilor bioalimentare și sperăm că, cei care hotorăsc viitorul planetei, vor ține cont de cât mai multe idei pentru regenerarea rezidurilor alimentare.

Regenerarea resturilor alimentare este, în realitate, un proces foarte costisitor la nivel mondial, iar impactul lor negativ este mare din cauza catităților imense. Cu excepția impactului economic, impactul pe care îl au rezidurile alimentare asupra mediului și societății este și mai amar. Efectele la scară industrială contribuie la problemele globale de mediu, cum ar fi poluarea și schimbările climatice, iar specialiștii din peste 150 de țări membre ale Professional Evaluation and Certification Board, atrăgeau atenția asupra acestui aspect, încă din 2017.

Realizator: Alina Nechita

https://pecb.com/article/waste-management-in-food-industry

Compozitorul Vasile Şirli – Despre bucuria clipelor frumoase

De către Camelia Teodosiu -
0
Foto: Teatrul National Radu Stanca Sibiu

Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului

Bun găsit, dragi prieteni, vă spune Camelia Teodosiu la o nouă ediţie a Bibliotecii de Bucurii pe rafturile căreia dorim să adăugăm noi surse de inspiraţie pentru frumuseţea şi tihna sufletului.

Invitatul emisiunii este compozitorul Vasile Şirli a cărui activitate profesională extrem de bogată, complexă şi diversă combinată cu personalitatea lui plină de modestie, firesc, optimism şi cu talentul aparte de a povesti momente inedite din viaţa sa, au făcut ca dialogul nostru să fie plin de savoare, chiar dacă a fost unul telefonic şi nu în studio.

Vasile Şirli a absolvit Conservatorul de Muzică din Bucureşti, a fost redactor la Editura Muzicală şi director artistic al Casei de discuri Electrecord  – perioadă a care realizat nenumărate emisiuni radiofonice şi albume discografice. A scris muzică de scenă, muzică de film şi muzică uşoară şi a lucrat cu importanţi regizori printre care Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicu Stan…

În 1986, a emigrat la Paris, unde este stabilit în prezent. În 1990, a devenit director muzical la Disneyland Resort din Paris unde a lucrat până a ieşit la pensie – o experienţă pe care o consideră formidabilă din toate punctele de vedere. De altfel, la rugămintea pe care i-am adresat-o, de a alege două dintre piesele preferate, domnul Şirli ne-a trimis Dancin’ (A Catchy Rhythm)” compusă pentru parada din martie 1998, în cadrul spectacolului din Disneyland Paris, cu care deschidem această ediţie a emisiunii noastre şi piesa Rug compusă pentru Dida Drăgan acompaniată de formaţia Post Scriptum, pe care o vom asculta în finalul Bibliotecii de Bucurii.

După 1990, Vasile Şirli a reînceput să lucreze cu regizori români, cea mai importantă colaborare fiind cu Silviu Purcărete pentru care a compus muzica mai multor piese regizate de acesta: „Faust“, „Metamorfoze“, „Povestea prinţesei deocheate“ şi în prezent alte două proiecte la care lucrează  şi despre care aflăm în emisiunea noastră.

Foto: Festivalul International de Teatru Sibiu

Vă invităm să ascultaţi interviul cu Vasile Şirli, o discuţie în care ne vorbeşte despre anii adolescenţei şi ai tinereţii, pasiunea pentru muzică şi prieteniile de o viaţă, despre clipele frumoase care l-au marcat.

Realizator: Camelia Teodosiu

Radio Timişoara: De la visul american la visul propriu

De către DSRNetworkAdmin -
0

Art-hoc sau cum influenţează arta neuroplasticitatea creierului

Teodora Pop s-a născut la Cluj, s-a aventurat până în însorita Floridă, a gustat din visul american şi s-a stabilit la Timişoara. Recunoaşte că în spatele unei vitrine spectaculoase, aşa cum ar părea povestea ei de viaţă, stau mai degrabă nişte întâmplări fireşti şi nu acel “m-am săturat de România, dar am fost dezamagită de superficialitatea Americii”.

America rămâne un model prin libertatea de a fi cine zici şi poţi să fii. E deschisă, e seducătoare, e mai puţin birocratică.

Aşa că, cea mai des întrebare pe care o aude Teodora e “de ce te-ai întors?”.

Pasionată de pictură, se întâlneşte în Florida cu şansa de a lucra ca asistentă în cadrul Crucii Roşii Americane. O schimbare de destin sau o viitoare îmbinare a pasiunilor?

Răspunsul îl primeşte la întoarcerea acasă, unde este interesată de copiii cu dizabilităţi pentru care începe să lucreze în anumite proiecte. Află că poate influenţa comportamentul lor prin tehnici speciale, felurite culori, empatie, joc şi joacă.

Ironic e că ceea ce ajută cel mai mult orice fiinţă umană e marginalizat în România. Acel ceva e puterea creatoare a tuturor artelor. Capacitatea cognitivă, emoţională şi răspunsurile date realităţilor mereu surprinzătoare depinde de hrana pe care o oferi creierului. Arta influenţează neuroplasticitatea acestuia.

Imaginaţi-vă că faceţi ştanţa unei monede într-o bucată de lut. Pentru ca imaginea monedei să apară , trebuie să aibă loc schimbări în material. Forma lutului se modifică iî timp ce moneda este presată în el. Asemănător, circuitele neuronale din creier se reconfigurează. Da, se reconfigurează traseul, se construieşte o altă perspectivă de realitate şi stare de sănătate.

Realizator: Simona Pele

Dor de Eminescu  de Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

De către Camelia Teodosiu -
0

Biblioteca de Bucurii

Vă invităm la o ediţie specială a Bibliotecii  de Bucurii care se desfăşoară la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Aici, a fost foarte frumos marcată Ziua Culturii Naționale, printr-un eveniment cultural care avut loc pe 15 ianuarie, la  170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

Din programul evenimentului intitulat Dor de Eminescu, am realizat câteva selecţii de care propun să ne bucurăm din plin.

În deschidere, gazda noastră – conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului  „Dimitrie Gusti” ne-a mărturisit că Biblia şi Poezia lui Eminescu sunt cele două cărţi de suflet care o ajută să treacă peste moementele grele.

După înălţătoarea  Rugăciune scrisă de Mihai Eminescu şi recitată de părintele Georgian Tudor, din Parohia Buna Vestire, jud. Giurgiu o ascultăm pe soprana de origine albaneză Arlinda Morava acompaniată de orchestra Bucharest Ladies Quintet.

Arlinda Morava  este născută la Tirana, Albania şi este absolventă a Conservatorului Ciprian Porumbescu din Bucureşti, cu masterat în canto de opera, în Elveţia. Din recitalul Arlindei Morava, acompaniată de Bucharest Ladies Quintet Orchestra ascultăm “Mai am un singur dor”.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, una dintre cele mai recitate şi apreciate poezii, a fost în interpretarea actorului Cristian Simion un moment de introspecţie.

Un moment aparte  a fost Sara pe Deal – în interpretarea naisetei Narcisa Băleanu, iar actorii Nae Alexandru și Cristian Simion au stat de vorbă, într-un mod inedit, cu Eminescu, selectând din proza acestuia fragmente reprezentative pentru realitatea contemporană.

Câteva din cele mai frumoase lied-uri eminesciene au fost interpretate, în cadrul evenimentului, de Orchestra de muzică populară a Colegiului  Național de Arte ”Dinu Lipatti” din București, dirijor prof. Alin Rusu.

În finalul acestei ediţii speciale a emisiunii Biblioteca de Bucurii, rămânem în tihna poeziei “O rămâi”, în interpretarea actriţei Simona Mihăescu.

Radio Reșița: Andrei Petcu –  performanță și eleganță pe ringul de dans

De către Camelia Teodosiu -
0

Reșițeanul Andrei Petcu este un tânăr de 17 ani, care s-a format ca și dansator la Clubul Mystic din Reșița. În prezent evoluează la Clubul De Dans Sportiv Stephany din Oradea. A început să practice dansul la 5 ani, așadar are peste 12 ani de carieră în spate. Însă el se află în plină ascensiune și excelează la concursurile naționale și internaționale. La 7 ani a fost promovat la grupa de performanță a clubului reșițean și a simțit încă de atunci o atracție spre ringul de dans.

” Încă de la prima pereche de pantofi de dans am simțit că muzica mă inspiră, mă exprimam prin dans și muzică, am simțit că era un mod ideal de comunicare cu publicul. Sunt recunoscător tuturor celor care m-au susținut la Reșița, antrenorilor căci mi-au ”pus baza” în ceea ce înseamnă dansul sportiv”, a afirmat Andrei Petcu.

Cel mai bun rezultat al lui Andrei, la Clubul reșițean, a fost locul 5 la Campionatul Mondial de dans sport Latino, întreceri desfășurate la București. Apoi a avut rezultate foarte bune la German Open Championships, ce se adaugă la numeroase titluri de campion și vicecampion național. Toate acestea au fost obținute alături de partenera sa de dans, Bianca Buzuleac.

”Dansul este modul meu de a comunica cu publicul, modul de împărtăși trăirile mele cu cei din jur, dorința mea de a lupta. Dansul sportiv este unul dintre cele mai complexe sporturi, care te dezvoltă fizic, dar mai ales mental, a spus Andrei.”

La 16 ani a luat decizia de a pleca din Reșița în Oradea, deoarece a dorit să facă un pas înainte în cariera sa. A fost decis să facă și mai mult pentru el. Are o nouă parteneră de dans, Nicole Barna, alături de care obține rezultate din ce în ce mai răsunătoare. Părinții l-au susținut în toate,  mai ales că atunci când a plecat din Reșița avea doar 16 ani. În prezent este elev al Liceului Teoretic „Lucian Blaga” la biochimie, intensiv engleză. La Oradea s-a integrat foarte bine și a reușit să adune în jurul său semenii de acolo. Împreună cu Nicole a reușit să se impună pe plan național, dar mai ales internațional. În Cipru, de exemplu, au făcut un concurs foarte bun, după 20 de dansuri prezentate, au cucerit locul I, la categoria sa de vârstă. Au mai concurat cu succes în Slovenia, Croația, Ungaria.

Perechea formată din Andrei Petcu şi Nicole Barna au cucerit locul 1 la WDSF Opel Latin, în cadrul reputatei competiţii internaţionale „Interflora Dance Competition 2019”, desfăşurată luna trecută, în Melbourne, Australia. Cei doi români s-au întors acasă cu cel mai important trofeu, Cupa Cupelor, după un succes covârşitor obținut în faţa a peste 1000 de spectatori. În concurs au fost înscrise sute de perechi din întreaga lume.

Andrei Petcu şi Nicole Barna sunt antrenaţi la Clubul de Dans Sportiv „Stephany”, de foştii multiplii campioni naţionali ai României la Dans Sportiv, Noemi Toth și Istvan Toth.

”Mulțumesc familiei mele pentru sacrificiile făcute, prietenilor și tuturor celor care mă susțin pentru a rămâne în această lume magică a dansului, la cel mai înalt nivel, a concluzionat Andrei Petcu.

Realizator: Cristina Corocan

Margareta Pâslaru – complexitatea şi diversitatea creaţiei artistice

De către Camelia Teodosiu -
0

Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului

În această ediţie a emisiunii noastre, avem bucuria să stăm de vorbă cu Margareta Pâslaru – un nume care se prezintă prin toată cariera artistică diversificată şi formată cu multă implicare, dăruire şi dragoste pentru public.

Motto-ul Margaretei Pâslaru este: În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora.

Invitata noastră a subliniat în nenumărate rânduri că îi place să se exprime prin muzică. De aceea în această ediţie specială puteţi asculta câteva dintre compoziţiile propuse  şi interpretate de Margareta Pâslaru:

Diamant fermecat – muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru,

Era o fântână – muzica Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago,

Libertatea nu se-nvaţă – muzică, text, voce Margareta Pâslaru

În revista Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), 1994, George Grigoriu apreciazā la superlativ cariera Margaretei Pâslaru pe care o considerā “Un mit al muzicii usoare romanesti.”

Pasionată şi de folclor, Margareta Pâslaru primeşte numeroase aprecieri pentru interpretarea muzicii populare:

Elly Roman (1968): „Neasteptata interpreta a intonatiilor noastre folclorice, actrita de film cu posibilitati multiple, actrita de teatru cu o prezenta scenica remarcabila si, mai ales, cantareata.”
  • Ca urmare a succesului, Casa de Discuri Electrecord scoate un nou disc, in exclusivitate cu melodii populare, interpretate de Margareta.

ADINA DARIAN (1966): „In prezent, Margareta Paslaru detine recordul vanzarii de discuri la muzica usoara. RECENT INSA SI-A BATUT PROPRIUL EI RECORD CU DISCUL DE MUZICA POPULARA. (Cinema 1966) – Aveti 23 de ani si 8 ani de abundenta activitate artistica. Cum se impaca activitatea de eleva si de cantareata in acelasi timp?” Margareta: „Greu. Foarte greu. Prin carnetul de note. Daca raspundeam la o materie sub nota 6, nu aveam voie sa cant la televiziune.”

  • Margareta Paslaru este invitata de catre diferite ansambluri folclorice si canta sub bagheta dirijorilor: Nicusor Predescu, Victor Predescu, Ion Budisteanu.

FACLA – Tel Aviv (1977): „In „Blestemul” vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase.”

TOP – PANORAMA (1974): „Margareta Paslaru reapare pe scena dupa o lunga absenta. Ea canta timp de trei saptamani (15 iulie  – 5 august) la Royal Festival Hall din Londra, ca solista de muzica populara a ansamblului ” Doina Bucurestiului ”

MORNING STAR, London (1974): „Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice.”

INFORMATIA BUCURESTIULUI (1974): Eugen Comaranescu „Nu putem trece peste faptul ca, la reusita spectacolului a contribuit substantial micro recitalul (tot folcloric, fireste ) al Margaretei Paslaru, despre care ziarul londonez ” „Morning Star”, din 18 iulie scria :…”canta cu o voce voluptoasa , asemanatoare celei a Marlenei Dietrich.”

EVENING NEWS – LONDON (1974): „And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy.”

SOUTH LONDON ADVERTISER (1974): : „Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall”: „…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner.” (John Percival )

MARIA TITUS (1964): „Capsa” muzicala a fost fara doar si poate debutul Margaretei Paslaru in postura de cantareata de muzica populara romaneasca.”

  1. SIMIONESCU:”Asa de pilda, a fost excelentul numar folcloric al Margaretei Paslaru, care, aproape la fiecare aparitie, se straduieste sa aduca spectatorilor macar un element interpretativ nou.”

Jydske Tidende – Stockholm (1972): „Margareta Paslaru a interpretat cu deosebit simt al umorului si cu o mimica sugestiva cantecele populare romanesti”.

Radu Beligan scrie o dedicaţie specială pe unul din exemplarele cărţii sale, Însemnările unui insomniac:  Pentru divina Margareta cu adoraţie, Radu Beligan

Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională “Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii “Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România.

Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic.

Din 2010 pânā în prezent, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură.

Nu putem încheia acest articol fără a ne gândi, în preajma Zilei Culturii Naţionale, la Mihai Eminescu. De aceea vă invităm să ascultaţi şi piesa Ce suflet trist – muzica Margareta Paslaru, versuri Mihai Eminescu.

Constanța: Culorile dominante în 2020 fac apel la protecția naturii

De către Daniel Țăndăreanu -
0

În ediția din această săptămână a emisiunii ”România de nota 10”, descoperim tot ceea ce înseamnă frumos și eleganță în atitudinea vestimentară. Invitata emisiunii este Aida Ciortan, ambasadoarea designerilor români în Constanța și antreprenoare în zona de fashion și beauty.

Dincolo de orice tendințe în modă dictate de marile case de creație, aflăm că eleganța înseamnă, în primul rând, o atitudine potrivită în funcție de circumstanțe și că nu totul se traduce printr-un buget consistent.
Tot în această ediție a românilor de excepție, ne împrietenim cu nuanțele dominante ale anului 2020- sunt tonuri care amintesc de natură, de frumusețea ei dar mai ales de nevoia de a o proteja.

Aida Ciortan, ambasadoarea designerilor români la nivelul județului Constanța este o antreprenoare foarte activă în zona Dobrogei și reprezintă cu mândrie creațiile vestimentare românești. Ne vorbește despre o piață în deplină schimbare și cu foarte mult potențial.

Ea spune că albastrul clasic a fost declarat culoarea anului 2020 de către institutul Pantone, o corporaţie celebră care stabileşte tendinţele în domeniu. Experții au ales-o pentru că exprimă eleganţa prin simplitate, încredere şi profunzime, în vremuri care necesită aceste calităţi. Albastrul este considerat o nuanță odihnitoare care aduce sentimentul de pace și liniște și încurajează optimismul.

Culoarea dominantă a acestui an nou vine la pachet cu nuanțe marine de verde dar și cu galbenul inspirat de soare. Aida Ciortan este de părere că moda ține pasul nu doar cu tendințele, ci și cu responsabilitatea față de mediul în care trăim. Așa încât aflăm că deja, de câțiva ani buni, marii designeri încearcă să creeze curente de sustenabilitate – cu alte cuvinte, să proiecteze haine care să ajute consumatorul de modă să risipească mai puțin. Acesta va fi, de altfel, stilul viitorului.

Redactor – Magda Chirana

Ioana Pârvulescu – ”îmi place să râd și să visez”

De către Camelia Teodosiu -
0

Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului

Invitata acestei ediţii a emisiunii Biblioteca de  Bucurii este scriitoarea Ioana Pârvulescu prezentă la acest dialog pentru tihna sufletului ca să ne inspire în alegeri interesante şi înţelepte care ne pot face viaţa mai frumoasă.

Ioana Pârvulescu este una dintre cele mai apreciate scriitoare, eseistă, publicistă, critic literar, doctor în filologie și profesor la Universitatea din București.

Ioana Pârvulescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, iar din 1996 predă literatura română modernă la aceeaşi facultate. A obținut doctoratul în anul 1999, cu teza „Prejudecăţi literare. Opţiuni comode în receptarea literaturii române”. A coordonat seria „Cartea de pe noptieră” a Editurii Humanitas și a lucrat ca redactor la revista „România literară”. A publicat volumele: „Întoarcere în Bucureştiul interbelic” (Humanitas, 2003); „În intimitatea secolului 19” (Humanitas, 2005); „În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale” (Humanitas, 2007), „Viața începe vineri” (roman, Humanitas, 2009), „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale” (Humanitas, 2011),„Viitorul începe luni” (roman, Humanitas, 2012), „Cum continuă povestea” (poezie, Humanitas, 2014), „Inocenții” (roman, Humanitas, 2016), „Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii și personajele lor” (Humanitas, 2018). Romanele „Viața începe vineri” și „Viitorul începe luni” au apărut în limba engleză la editura britanică Istros Books, bucurându-se deopotrivă de cronici favorabile și succes de public.

În 2013, Ioana Pârvulescu primește  Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) pentru romanul „Viața începe vineri”.

Radio România Brașov FM: De Anul Nou, la poalele Tâmpei, obiceiuri și tradiții

De către biancabuca -
0

Aho, Aho de Anul Nou,

Suntem noi la Radio,

Cei ce seara, noi vorbim

Și prin țară poposim.

Nota 10 noi o dam,

România lăudam,

Pe români îi promovăm.

Campioni sau oameni mari,

Vrednici și mari gospodari

Ori artiști sau cântăreți,

Dar și tineri descurcăreți,

Care zilnic fac ceva

Pentru România mea.

Noi păstram ce totul trece,

Suntem România de Nota 10.

Bun găsit, dragi prieteni la România de Nota 10! De această dată, pășim cu noi speranțe, trăiri și dorințe în 2020, dar cu gândul la trecut, tradiții și obiceiuri păstrate de veacuri.

Am poposit la poalele Tâmpei și am vorbit cu jurnalista brașoveană Ileana Gafton Dragoș, o mare păstrătoare și promotoare de tradiții, care ne-a oferit detalii despre obiceiurile de iarna ale celor mai cunoscute cete, organizate în Transilvania cu secole în urmă sub denumire de Junii Brașovului.

„Cu ocazia fiecărui eveniment, junii aveau un anumit port, de la cei tineri până la cei bătrâni. Toată pregătirea lor era foarte interesantă, iar tinerii treceau prin anumite ritualuri, unele foarte dure. Pe lângă obiceiurile șcheienilor, mai au tradiții păstrate și sașii și ungurii din zona Brașovului, oraș dezvoltat în jurul Muntelui Tâmpa. Dacă vorbim despre tradițiile de iarnă, în cazul Junilor, acestea încep la Sfântul Nicolae, țin de Crăciun, merg până la Anul Nou și Bobotează și se sfârșesc abia de Sfântul Ion”, ne-a povestit, printre altele, jurnalista Ileana Gafton Dragoș.

Junii brașoveni păstrează, prin intermediul ritualurilor, tradiții vechi, încă de pe vremea dacilor, după cum spun istoricii. Acestia sunt împărțiți în 7 grupe, având fiecare câte un conducător numit vătaf. Grupele de juni sunt: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori si Junii Albiori, fiecare având o vestimentație specifică, dar și un steag dedicate și un buzdugan. Ei bine, tocmai aceste ultime însemne speciale, simboluri ale puterii, steagurile si buzduganul au avut de suferit în perioada comunistă, când le-au fost confiscate, dupa cum a povestit Junele Dorobanț Florin Nistor pentru Radio România Brașov FM, menționând și faptul că deși obiceiurile în acea epocă au fost interzise, ei au încercat să ducă tradiția mai departe, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă.

Tot despre tradiții, despre cele dintre ani, de la ea de acasă din Romanați, ne-a povestit și doamna cântului popular Gheorghița Nicolae, realizatoarea celei mai cunoscute si longevive emisiuni de tradiții și obiceiuri din România, “Tezaur Folcloric”, prezentă de mai multe ori, în 2019, la poalele Tâmpei. Este vorba despre un teatru popular care are ca unică idee principală biruința binelui asupra răului.

„Să fim mai buni, mai înțelegători, mai înțelepți, mai toleranți, pentru că aceste stări ne aduc mai aproape de umanitate”, acesta a fost o parte din mesajul Gheorghiței Nicolae pentru Anul Nou 2020.

Dragi prieteni, să aveți un An Nou de vis, un An Nou de povestit generațiilor viitoare, un An Nou 2020 asa cum vi-l doriți!

La mulți ani, dragi români de pretutindeni!

La mulți ani, România, România de Nota 10!

Annemary Ziegler – Sinceritate și Integritate

De către Camelia Teodosiu -
0

Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului

Invitata acestei ediții a emisiunii Biblioteca de Bucurii este Annemary Ziegler – actriţă la Teatrul pentru copii și adolescenți Excelsior. Şi cum să nu aduci optimism şi zâmbete, atunci când lucrezi cu copiii şi adoloscenţii. Un public pretenţios şi teribil de sincer în manifestarea aplauzelor.

Annemary Ziegler este o actriță complexă care se concentrează mult pe rolurile şi personajele pe care le interpretează şi nu pe promovarea propriei imagini. Are un portofoliu profesional impresionant, fiind distribuită în multe piese de teatru, inclusiv în cele radiofonice.

Vă invităm să o descoperiţi pe Annemary Ziegler, din modul în care va interpreta propriul rol, în dialogul nostru din Biblioteca de Bucurii.

1...444546...72Pagina 45 din 72

Urmărește-ne pe

4,400AbonațiAbonați-vă
Romania de nota 10

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

CATEGORIE POPULARĂ

© Radio Romania Regional & JA Romania