Pagina 21

Memorialul Ipotești – ”Sub raza gândului etern”

De către Camelia Teodosiu -
0

15 ianuarie – ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit, începând din 2011 Ziua Culturii Naţionale.

De aceea, în această ediție a emisiunii noastre, ne-am gândit să poposim la Ipotești, unde a copilărit marele nostru poet și a revenit de-a lungul vieții, pentru că aici era acasă. Ne-am propus să aflăm cum era acest loc – casa, bisericuța familiei, farmecul naturii …

Invitata emisiunii este doamna Ala Sainenco – manager al Memorialului Ipotești, de la care am aflat aspecte importante din istoria familiei, ce a însemnat acest loc pentru Eminescu și cum se reflectă el în opera poetului.

Memorialul Ipotești este conceput și dezvoltat în jurul casei părintești, construită de Gheorge Eminovici, tatăl poetului pe moșia cumpărată în 1847 de la Eufrosina Hurmuzache, sora lui Constantin Hurmuzache.

Căminarul Gheorghe Eminovici, se va muta la Ipotești, în 1853, cu soţia sa Ralu şi cei 7 copii: Şerban – 12 ani, Nicu – 10, Iorgu – 9, Ilie – 7, Maria – 5, Mihai – 3, Aglae – 1 an.

Întrucât, la momentul cumpărării, casa era deja o ruină, Gh. Eminovici a demolat-o și a construit pe locul acesteia una nouă.

Pe 10 februarie 1878, Gh. Eminovici a vândut moşia Ipoteştilor lui Cristea Marinovici, rămânând ca administrator al noului proprietar până în 1884.

De la moartea căminarului Gheorghe Eminovici (1884) până în 1924, casa a fost locuită o singură dată.  În 1924, casa copilăriei lui Eminescu, nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. În același an, Maria Papadopol, proprietara moșiei, donează statului român terenul unde se mai aflau ruinele casei.

Casa a fost refăcută în perioada 1934-1936 într-un stil care nu corespundea originalului și în această formă a găzduit, începând cu 1940, primul muzeu memorial.

Întrucât nu respecta structura originalului, casa-muzeu a fost demolată și reconstruită pe vechea fundație, în perioada 1976-1979, ținându-se cont de fotografiile de epocă existente (fotografia din 1909 a lui Jean Bielig; fotografiile din 1916 şi 1917, făcute de un fotograf rămas necunoscut; fotografia din 1921 care îi aparţinea lui Gheorghe Spătaru). Casa de azi  este întocmai ca cea a copilăriei lui Eminescu: are aceleași dimensiuni, acelaşi stil de construcţie, aceeași amplasare a camerelor (salon, camera părinţilor, camera fetelor, hol).

În anul 1992, se înființează Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, un complex muzeal în care se desfășoară ample proiecte culturale, focalizate pe cercetarea biografiei şi a operei eminesciene, deschis oricăror manifestări de valoare din diverse domenii ale expresiei artistice.

Memorialul de la Ipotești este, în prezent, mai mult decât construcțiile inițiale aflate pe acest teren.Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Bisericuţa familiei Eminovici) este un monument istoric, fiind construită în  jurul anului 1780, ctitorii ei fiind Ipatie și Nicolai Isăcescu. Făcută inițial din lemn care a putrezit în timp, biserica a fost refăcută din vălătuci.

Biserica a devenit astfel lăcaș de rugăciune al familiei, continuând să fie folosită ca biserică a satului și după cumpărare. Plata preotului, precum și repararea bisericii erau în sarcina lui Gheorghe Eminovici.

Mormintele Familiei Eminescu– se află spatele bisericii, la mică distanță, se găsesc mormintele a patru dintre membrii familiei Eminovici.

Gheorghe (George sau Iorgu), al treilea copil al familiei Eminovici, născut pe 16 aprilie 1844, moare și este îngropat la Ipotești în 1873. Iorgu a făcut şcoala la Cernăuţişi studii militare în Prusia. Și-a întrerupt cariera militară şi s-a retras la Ipoteşti, bolnav de tuberculoză. În ciuda îngrijirilor, a murit la vârsta de 29 de ani.

Raluca Eminovici, mama poetului, a treia fiică a stolnicului Vasile Iuraşcuşi a Paraschivei Iuraşcu (Donţu), născută Joldeşti în 1816,  moare și este îngropată la Ipotești pe 15 august 1876. Raluca Iurașcu s-a căsătorit cu Gheorghe Eminovici în 1840, a avut unsprezece copii. Pe şase dintre ei i-a pierdut încă din timpul vieţii sale.

Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, născut pe 10 februarie 1812, fiul mai mare al dascălului din Călineşti, Vasile Eminovicişi al Ioanei Sărghei, moare și este îngropat la Ipotești pe 8 ianuarie 1884. Provenind dintr-o familie numeroasă şi nu prea înstărită, Gheorghe Eminovici a părăsit de timpuriu satul natal, fiind, pe rând, scriitor de cancelarie la baronul Jean Mustaţă, administrator al moşiei Dumbrăveni a boierului Balş, care l-a ajutat să obţină de la domnitorul Mihail Sturza titlul de sluger. În 1841 Eminovici  a fost ridicat la rangul de căminar.

Nicolae (Nicu), al doilea copil al familiei Eminovici, născut pe 2 februarie 1843, se sinucide la două luni după moartea tatălui și este îngropat la Ipotești. Nicolae a absolvit gimnaziul de la Cernăuţi, a studiat dreptul la Timişoara, în biroul avocatului Emmerich Christian. Lipsurile materiale şi boala l-au determinat să se întoarcă în 1881 la Ipoteşti, unde și-a ajutat tatăl în administrarea fostei moşii a familiei.

Casa ţărănească de epocă și beciul .Casa țărănească  de epocă (Casa Papadopol) este elementul etnografic al complexului muzeal. Casa a aparținut familiei Maria și Constantin Papadopol, ultimii proprietari ai  moșiei Ipotești, care au donat-o statului român. În această casă, și-a pictat Horia Bernea tablourile, în perioada taberelor naționale de pictură de la Ipotești.

Muzeul tematic Mihai Eminescu a fost inaugurat la 15 ianuarie 2000. Prin muzeu, se face  trecerea de la spaţiul real al copilăriei – satul Ipoteşti, casa părintească – la spaţiul ideal al vieţii poetului, privită în ansamblu, aşa cum este sugerată de documentele din epocă şi de mărturii despre existenţa lui Mihai Eminescu.

Bazat pe simbol, stilizat, axat pe viaţaşi opera poetului, muzeul este împărţit în mai multe spații tematice care ilustrează principalele etape din viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu. Spaţiul cu valenţe simbolice dedicat naşterii, cu elemente ale vieţii rurale şi însemne ale familiei Eminovici, este urmat de cele care reflectă etapele semnificative din traseul vieţii lui Mihai Eminescu: studiile la Cernăuţi; pasiunea pentru teatru; studiile în străinătate (Viena, Berlin); momentul Putna; camera de lucru; perioada ieșeană; redacția revistei Timpul. În sala Castel, sunt expuse ilustrări ale operei eminesciene.

Spaţiile expoziţionale din clădirea muzeului includ şi o sală de expoziţii temporare care poartă, din ianuarie 2001, numele lui Horia Bernea. Horia Bernea a vizitat Ipoteştii în calitate de participant la ediţia din 1998 a Taberei de pictură şi grafică. În iunie 2000, această sală a găzduit o expoziţie Horia Bernea cu tema „Coloana”, iar în iunie 2005 – o selecţie din opera pictorului. Anual, sala găzduieşte 2-3 expoziţii  temporare ale Memorialului Ipoteşti sau expoziţii itinerante.

Biblioteca Naţională de Poezie Mihai Eminescu a fost inaugurată la 15 ianuarie 2000. Biblioteca dispune de un depozit de carte − două săli pentru colecţiile de specialitate − şi un depozit de patrimoniu, în care sunt păstrate şi conservate bunurile culturale mobile. Într-un spațiu separat sunt depozitate volumele ce alcătuiesc DonaţiaMihai şi Gheorghe Ursachi.

Biblioteca dispune de un amfiteatru interior (cu 100 de locuri), care poartă numele  Laurenţiu Ulici. Amfiteatrul este destinat publicului participant la proiectele culturale derulate de Memorialul Ipoteşti, putând fi folosit şi ca sala de lectură.

Lacul cu nuferi, situat în extravilanul comunei Mihai Eminescu, judeţulBotoşani.

La Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu descoperim o serie de proiecte atât culturale cât și de cercetare. Aici sunt organizate colocvii, simpozioane, cursuri de vară, tabere de creaţie, expoziţii temporare, spectacole și multe alte inițiative care susțin studiile de specialitate sau promovează opera eminesciană.

Proiectele culturale ale Memorialului Ipotești:

1. Program editorial editarea studiilor critice, a rezultatelor activităţii, a materialelor promoţionale 4 Editarea revistei de studii românești Glose
Editarea unui volum bilingv M. Eminescu
Editarea a două volume din opera lui M. Eminescu
Editare de albume, broşuri, cataloage etc.
 
2. Program de cercetare și promovare a operei eminesciene și a poeziei cercetarea operei eminesciene şi a poeziei, organizarea manifestărilor ştiinţifice, promovarea poeziei 7 Stagii pentru cercetarea operei eminesciene
Poeți în dialog (lecturi publice)
Colocviul de exegeză literară. Ediţia VI
Ziua Mondială a Poeziei
Zilele Eminescu, ianuarie
Zilele Eminescu, iunie
Rezidențe cu scriitorii
 
3. Program de traducere a operei eminesciene și a poeziei promovarea operei eminesciene prin traducere, stimularea traducerii 2 Stagii pentru traducerea operei eminesciene
Ateliere de traducere
 
4. Program educațional de promovare a operei eminesciene promovarea operei eminesciene în mediul şcolarşi dezvoltarea capacităţilor de scriere 8 CreativLit
Școala doctorală de vară
Tabăra de artă fotografică
Seminarul Eminescu
Festivalul de Folk
Incubatorul de lectură
Tabăra de vară de scriere creativă
Activităţi cu elevii
 
5. Program de valorificarea patrimoniului muzeal valorificarea componentei muzeistice prin expoziţii temporare, permanente, itinerante 7 Expoziții temporare
Expoziții itinerante
Acţiuni în parteneriat cu agenţii turistice şi centrele de informare turistică
Ziua şi Noaptea Muzeelor
Zilele Patrimoniului
Săptămâna Națională a Bibliotecilor
Tabăra de artă plastică

De aseemenea, Memorialul Ipotești  organizează o serie de evenimente care marchează  Ziua Culturii Naţionale – Zilele Eminescu.

Zilele Eminescu, ediția ianuarie 2015, la Memorialul Ipotești

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, în parteneriat cu alte instituții din județ,  în perioada 14-16 ianuarie 2023, Zilele Eminescu.

Manifestările vor debuta sâmbătă, pe 14 ianuarie, la ora 13.00, cu vernisarea expoziției stradale „Poeți contemporani cu Eminescu”, în parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Expoziția a fost concepută sub aspect grafic de Liliana Grecu, selecție și texte – Lucia Țurcanu, fiind realizată în parteneriat cu Biblioteca Județeană  „George Coşbuc” Bistrița-Năsăud. În aceeași zi, începând cu ora 14.00, în Sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești, organizatorii invită publicul la o după-amiază de folk, în compania lui Doru Ionescu, care va face o prezentare despre Folk & rock pe versuri de Eminescu, și Ovidiu Mihăilescu, care va susține un recital de muzică folk.

Duminică, slujba de Te Deum, oficiată cu ocazia zilei de 15 ianuarie, va avea loc în Bisericuța familiei Eminovici de la Ipotești, începând cu ora 11.00, fiind urmată de depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu din incinta Memorialului.

În ziua de 15 ianuarie, începând cu ora 11.45, va avea loc ceremonia de acordarea Premiului Național pentru Traducerea și Promovarea Operei Eminesciene.  Premiul este acordat de Memorialul Ipotești anual, în baza deciziei unui juriu național din care fac parte profesorii și criticii literari: Iulian Costache, Mircea A. Diaconu, Andrei Terian. Discursul de Laudatio va fi susținut de prof. Mircea A. Diaconu, fiind urmat de răspunsul la Laudatio. Un mesaj pentru laureat îl va avea Acad. prof. dr. Mircea Martin. Ceremonia de premiere va fi urmată de conferința „Eminescu al timpului său – Eminescu al timpului nostru”, susținută de Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

După o scurtă pauză, activitățile vor continua, de la ora 13.30, în sala „Horia Bernea” cu ediția din ianuarie a proiectului Poeți în dialog, organizată în parteneriat cu Liceul „Regina Maria” Dorohoi. Invitații acestei ediții sunt poeții Octavian Soviany și Claudiu Komartin, moderator – Lucia Țurcanu.

Începând cu ora 15.00, va avea loc masa rotundă Despre cultura română, traduceri și alți conectorii în câmpul global al culturii, la care vor participa profesorii și scriitorii: Magda Cârneci, Caius Dobrescu, Bogdan Ghiu, Mircea Martin, Călin-Andrei Mihăilescu, Carmen Mușat, Radu Vancu.

Luni, pe 16 ianuarie, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Memorialul Ipotești, organizează, la ora 10.00, Concursul de recitare  Dor de Eminescu, cu participarea elevilor înscriși în competiție și a actorilor Teatrului „Mihai Eminescu” și ai Teatrului „Vasilache” din Botoșani. În deschiderea concursului, va fi lansat apelul pentru ediția 2023 a concursului „Porni Luceafărul…”, iar Rareș Prisacariu va susține un recital din Eminescu.

La ora 12.00, în sala „Horia Bernea” va avea loc premiera filmului documentar „Eminescu și Cernăuții”, regia: Mihai Petre Grosu; scenariul: prof. dr. Ionel Novac și prof. Vasile Bycu; producător: GCC FILM GLOBAL, GCC FILM WORRLDWIDE, București.

Începând cu ziua de 15 ianuarie, Memorialul Ipotești va oferi publicului câteva expoziții, atât la Ipotești, cât și în țară: în sala „Horia Bernea” – expoziția de fotografie „Glose”, panotată de graficianul Liliana Grecu – selecție din fotografiile participanților la taberele de fotografie organizate de Memorialul Ipotești în perioada 2016-2021; la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița – expoziția „Memorialul Ipotești – retrospectivă” (concepție grafică – Liliana Grecu); la Casa de cultură „Mihai Sadoveanu” din Pașcani – expoziție de grafică Spiru Vergulescu; la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă din orașul Drochia, Republica Moldova – expoziția „Poeți contemporani cu Eminescu”  (selecție text și prezentare – Lucia Țurcanu; concept grafic – Liliana Grecu).

Foto: Memorialul Ipotești

Radio Constanța: Muzica, terapie pentru suflet

De către Daniel Țăndăreanu -
0

Puterea fascinantă a muzicii nu mai are nevoie, de multă vreme, de a fi demonstrată. Începem anul 2023 cu o pledoarie pentru magia notelor pe portativ, a armoniilor muzicale pe care le putem integra în viața noastră pentru a fi mai fericiți. Invitata emisiunii ”România de nota 10” din această săptămână este Florentina Cruceanu, profesoară de vioară la Colegiul Național de Arte ”Regina Maria” din Constanța dar și consilier de dezvoltare personală prin artă.

Muzica ne însoţeşte zi de zi şi are o putere deosebită asupra dispoziţiei noastre. Beneficiile meloterapiei asupra sănătăţii sunt deja demonstrate de foarte multe cercetări în domeniu care însă la noi în țară sunt abia la început.

Florentina Cruceanu face tot posibilul să transmită elevilor săi această pasiune pentru muzică dar și să îi ajute pe micuții cu diverse deficiențe să își îmbunătățească abilitățile, să se exprime liber și să evolueze. De aceea, de câțiva ani a reușit să pună bazele unui centru complex de meloterapie, în Constanța, destinat atât copiilor dar și adulților. Ea spune că muzica este un alt gen de psihoterapie și oricine apelează la meloterapie nu are decât de câștigat din punct de vedere emoțional.

Cele mai bune rezultate sunt la copiii cu autism sau cu deficiențe de limbaj la care progresele sunt vizibile pe termen lung. De asemenea, meloterapia se dovedește a fi excelentă și pentru adulții care doresc să gestioneze stresul, de altfel o constantă a vieții urbane din zilele noastre.

Foarte interesante sunt ședințele de improvizație muzicală. Efectele acesteia sunt concentrarea, sincronizarea, dezvoltarea memoriei și a imaginației dar și, surprinzător, creșterea stimei de sine prin interpretarea unui cântec compus ad-hoc în fața celorlalti participanți la ședința de meloterapie de grup.

”Muzica este, mai presus de toate, vibrație și energie”, spune Florentina Cruceanu a cărei satisfacție zilnică, lucrând cu cei care îi trec pragul, o face să meargă mai departe pe acest drum.

Redactor – Magda Vâjaică

Radio România Brașov FM: Un muzeu, zestrea lăsată generațiilor viitoare de o familie din Lunca Bradului

De către biancabuca -
0

„Omul sfințește locul”, după cum spune o veche vorbă din bătrâni. Despre oameni, locuri, tradiții și zestre culturală vom vorbi și noi astăzi.

De această dată, călătorim în defileul Mureșului în comuna Lunca Bradului unde descoperim un alt colț de poveste, povestea unei familii și a moștenirii sale etnografice care a dat naștere unui muzeu rural inedit.

„Bună ziua și bine ați venit la Muzeul Ciobotă-Petruț din Lunga Bradului! Mă numesc Rusalina Petruț, deținătoarea muzeului împreună cu familia mea. Muzeul este situat în apropierea Văii Ilvei și deține tot ce are mai frumos Valea Mureșului Superior.”

Comuna Lunca Bradului este o așezare ce pare ruptă din poveștile bunicilor, cu case înșirate de-a lungul Mureșului șerpuitor printre stânci amețitoare, cu biserica ortodoxa cocoțată pe vârf de deal astfel încât se vede din orice parte a așezării, cu oameni gospodari care trebăluiesc zi lumină prin curți. Chiar și cu o baie termală sălbatică, ascunsă la poale de munte printre arbori. Localitatea este tăiată de Drumul Național 1, fiind situată  în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu.

Vatra așezării este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița – Deda la altitudinea de 524 m. Cea mai veche atestare a existenţei localităţii se află la biserica ortodoxă unde, pe o placă de lemn, este încrustat un text cu litere chirilice din care aflăm că lăcașul de cult a fost făurit în anul 1816.

Istoria localității, menționată și pe site-ul Primăriei, spune că, la origini, comuna s-a numit Păluţa – cuvânt ce derivă de la un termen specific forestier, apoi Polăţi Ilva și, mai târziu, și-a schimbat denumirea în Lunca Bradului pentru că în centrul comunei era o luncă în care, la marginea Mureșului, exista un brad falnic unde plutaşii poposeau şi de care îşi legau plutele. S-ar părea că dintre localităţile din defileu, Lunca Bradului are cea mai mare vechime.

În cadrul pitoresc al satului autentic românesc, la poale de munte, chiar la intrarea în localitatea Lunca Bradului, familia de localnici Petruț a decis să lase zestre generațiilor viitoare istoria locului. Astfel, a strâns moștenirea etnografică lasată de părinți și bunici și a creat Muzeul „Ciobotă-Petruţ” care cuprinde o casă cu anexe gospodăreşti în care sunt expuse diverse obiecte utile prin gosodării, fotografii, dar şi straie populare, unele vechi de un secol.

Rusalina Petruţ își amintește cu emoție de copilărie:

”Aici m-am născut, aici am văzut prima rază de soare, lângă Valea Ilvei. Părinții mei au cumpărat acest teren și au început să construiască aceste căsuțe. Aici aveam tot ce ne trebuia în gospodărie pentru a ne asigura traiul. Văzând cât de mult au ținut ei la lucrurile acestea, m-am gândit să nu le las de izbeliște și să le întrețin. Sărbătorile de altădată au fost foarte frumoase, nu că nu sunt și acuma, dar atunci ne întâlneam cu toții acasă, frați, părinți, surori, verișori. Acum sunt plecați și prin străinătate. Serile de iarnă, acum pot să spune că sunt lungi, că doar stăm și lucrăm până târziu, dar atunci știam că se face întuneric repede. Coseam, stăteam cu mama la război și țeseam sau torceam, atunci am învățat. Covoarele de pe pereți sunt rămase de atunci, sunt țesute de mine și de mama”.

Și cum totul se face în familie, căsuțele ce alcătuiesc muzeul sunt îngrijite de capul familiei, Gavril Petruţ, care lucrează la ocolul silvic din localitate. Fiica lor Andreea Gabriela Petruţ a îmbrățișat încă de la o vârsta fragedă pasiunea pănților săi pentru tradițiile românești astfel că acum își croiește un frumos drum artistic în lumea cântului popular.

”Familia, la început, a fost mai sceptică, pot să spun. Adică no, este de muncă. Dar am început. Am avut ambiția ca eu să încep, apoi fiica mea a început să meargă la dansuri în comuna Deda. Mi-a fost drag de portul popular românesc, de tradiții și atunci am început să le mai aranjez, să le pun la punct. Apoi Andreea (fiica n.r) a început să cânte și zic, măi, pentru copilul meu, dacă tot avem în gospodărie, să îi deschid ochii să vadă lumina, poate duce tradiția mai departe. Dacă și cântă și dansează, atunci se unesc toate”, ne-a mărturisit emoționată Rusalina Petruț.

Dragi prieteni, aici se încheie prima întâlnire din 2023 cu România de Nota 10. Să vă fie Anul Nou bun, îngăduitor și zâmbitor!

Redactor / Editor sunet: Bianca Bucă

Foto: Arhiva personală a Familiei Petruș / Bianca Bucă

Operator si editor video: Bianca Bucă

Radio Bucureşti FM: UNICEF – „Localităţi prietene ale copiilor”

De către Camelia Teodosiu -
0

Se întâmplă ca pe drumul vieții, pașii să ne ducă pe unde nici nu gândim, dar în mod cert avem ceva de învățat.

Astfel, dacă ajungeți într-un loc în care veți fi plăcut impresionați de prezența copiilor, de felul în care își manifestă personalitatea, cu încredere și bucurie, modul în care își fac auzită vocea știind să-și apere drepturile, înseamnă că vă aflați într-o localitate Prietenă a Copiilor.

Inițiativa UNICEF – Localități Prietene ale Copiilor este un subiect de interes pentru fiecare dintre noi – din perspectiva cetățenului de rând, a familiei preocupată de viitorul copiilor, a autorităților locale, a tuturor celor care înțeleg că viitorul este dat de ceea ce facem în prezent pentru copii.

Invitată în emisiune, Viorica Ștefănescu – specialist UNICEF Monitorizarea Drepturilor Copilului și Coordonator Inițiativa Localități Prietene ale Copiilor ne va spune cum a apărut acest proiect, ce reprezintă o localitate prietenă a copiilor și care sunt pașii pentru obținerea acestui statut.

Prezentarea Inițiativei Localități Prietene ale Copiilor

„Localitate Prietenă a Copiilor” este un municipiu, un oraş, o comunitate sau un sistem de guvernare locală care se angajează să respecte drepturile copilului, aşa cum sunt definite în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului.

În practică, este un municipiu, un oraş sau o comună în care vocile, nevoile, priorităţile și drepturile copiilor sunt integrate în politicile, programele şi deciziile publice. Viziunea este ca fiecare copil şi tânăr să se bucure de copilărie şi să îşi atingă potenţialul maxim în municipiul/orașul/comuna în care trăiește. Principiile care ghidează inițiativa sunt: interesul superior al copilului, demnitate, participare şi apartenenţă, viaţă şi supravieţuire, nediscriminare şi echitate, transparenţă şi responsabilitate, interdependenţă şi indivizibilitate.

Cadrul de acţiune al acţiune al acestei Inițiativei Localități Prietene ale Copiilor:

  1. Fiecare copil şi tânăr este apreciat, respectat şi tratat corect.
  2. Vocea, nevoile şi priorităţile fiecărui copil şi tânăr sunt ascultate şi luate în considerare în politicile publice.
  3. Fiecare copil şi tânăr are acces la servicii sociale esenţiale de calitate.
  4. Fiecare copil şi tânăr trăieşte într-un mediu sigur şi curat.
  5. Fiecare copil şi tânăr are posibilitatea să se bucure de viaţa de familie, de joacă şi de timp liber.

Criterii minime pentru obţinerea titlului de Localitate Prietenă a Copiilor:

  1. Rezultate demonstrabile pentru copii printr-o abordare din perspectiva drepturilor copilului (care urmează să fie selectate pe baza constatărilor din analiza de situație și a priorităților locale)
  • Fiecare copil şi tânăr trăieşte într-un mediu sigur şi curat.
  • Fiecare copil şi tânăr are acces la servicii sociale esenţiale de calitate (asistenţă medicală, educaţie, servicii sociale, dezvoltarea şi educaţia timpurie a copilului etc.).
  • Fiecare copil şi tânăr are posibilitatea să se bucure de viaţa de familie, de joacă şi de timp liber.
  • Inegalitățile dintre copii sunt reduse prin abordarea cu prioritate a problemelor copiilor vulnerabili (de exemplu, copii de etnie romă, copii cu dizabilități, copii care trăiesc în sărăcie etc.).
  1. Participarea copiilor prin mecanismele create (consilii ale copiilor şi tinerilor), în toate fazele ciclului ILPC
  • Vocea, nevoile şi priorităţile fiecărui copil şi tânăr sunt parte integrantă a politicilor publice, a programelor și deciziilor care le influențează viața și viitorul.
  • Copiii sunt apreciați, respectați şi tratați corect.
  1. Implicare demonstrabilă privind eliminarea discriminării fiecărui copil și a tuturor copiilor la nivelul politicilor şi al acțiunilor autorităților locale, inclusiv în cadrul ILPC.
  • Copiii să aibă o șansă echitabilă în viață indiferent de originea lor etnică, religie, venituri, sex sau abilități.

Sprijinul oferit de UNICEF în planificarea și implementarea Inițiativei Localități Prietene ale Copiilor  constă în:

  • orientare generală și îndrumare metodologică pentru localitățile participante (de exemplu, consiliere, instrumente, modele de documente, termeni de referință, fișe de post etc.)
  • consiliere strategică şi sprijin tehnic adaptat contextului
  • formarea și consolidarea capacității, inclusiv elaborarea de pachete de formare personalizate
  • coordonare și îndrumare pentru analiza situației drepturilor copilului, elaborarea planului de acțiune și evaluarea independentă a punerii în aplicare a planului de acțiune.
  • aplicație online dedicată care poate fi utilizată pentru consultarea copiilor în timp real
  • coordonare a rețelei naționale ILPC și a rețelelor de învățare (de exemplu, coordonarea și schimbul de cunoștințe între LPC, organizarea de inițiative de înfrățire, vizite de studiu etc.)
  • materiale de comunicare și prezentări la evenimente și ateliere de lucru
  • schimbul de informații și cunoștințe la nivel global (site-ul global al ILPC, rețeaua ILPC și comunitatea de practică online)

Realizator: Camelia Teodosiu

Fotografii puse la dispoziție de UNICEF

Radio Reșița: Laura Rus – fotbal, iubire și pasiune

De către Camelia Teodosiu -
0

În ediția de astăzi vă propun o întâlnire pe terenul de fotbal cu un număr 9 de nota 10, cu golghetera naționalei feminine de fotbal a României, bănățeanca Laura Rus. O jucătoare cu o carieră impresionantă, născută la Bocșa în județul Caraș-Severin, care a ajuns să exceleze în unele dintre cele mai puternice campionate ale lumii. Laura Rus a jucat prima dată handbal, dar mai apoi a ajuns la fotbal, moștenind talentul de la tatăl ei, fost jucător de fotbal. Prima echipă la care a jucat în țară a fost Pandurii Târgu Jiu, a trăit o perioadă de împliniri acolo, de unde, dealtfel, a fost și selecționată în naționala României. Jucătoarea de naţională, evoluează în prezent în campionatul bulgar, la FK Lokomotiv Stara Zagora.

Fotbalista Laura Rus – Lala, cum îi spune toată lumea are ”în spate” o carieră de peste 16 ani și încă este în top la echipa națională a României. Dintre trofeele cucerite amintim: Cupa României cu Pandurii Tg Jiu, titlul și Cupa în Cipru cu Apollon Ladies, titlu în Danemarca cu Fortuna Hjørring, titlu și cupa în Belgia cu Anderlecht, iar acum evolează în Bulgaria, unde a ajuns după încheierea contractului cu formația Fortuna Becicherecu Mic. Laura este golgheteră în România, Cipru, Coreea de Sud și în ediția 2012-2013 a UEFA Champions League.

La 18 ani a primit prima ofertă din străinătate, de la Sporting Club de Huelva, o echipă spaniolă. În Spania a evoluat timp de patru ani și jumătate. A urmat o perioadă de glorie la Apollon Ladies, unde a ieșit golgheteră în Champions League, în anul 2012.
După aceasta, după cum ne mărturisește, a urmat cea mai frumoasă parte din cariera ei de până acum, prezența în lotul echipei campioane a Danemarcei, dar și în Coreea de Sud la Suwon.
Laura Rus este una dintre puținele fotbaliste din România care au reușit să se dezvolte și să atingă performanța la nivel internațional, rămâne omul adevărat care prin acțiunile ei umanitare rămâne alături de comunitatea de care aparține.

”Cel mai emoționant moment este atunci când sunt pe teren și se intonează imnul, când emoțiile sunt intense. Cel mai important lucru e să joci pentru naționala țării tale, iar eu am am făcut lucrul ăsta, nu mă gândeam niciodată că voi ajunge atât de departe. Imi amintesc cu drag și mândrie în suflet de prima dată am jucat pentru țara mea, când am înscris primul gol, când m-am dus și am jucat în afara țării, când am ieșit golgheter în Champions League, când am scris împotriva Americii, care este cea mai bună echipă din lume. Eu dau totul pe teren, pentru că iubesc ceea ce fac, am fotbalul în sânge și în suflet.

Acum 2 luni am primit trofeul și tricoul ”Rus 100 +”, am peste 100 de selecții la naționala României, foarte multe ore de muncă, de antrenamente, de stres, de fericire, de zâmbete, chiar și plânsete. Pentru că, la urma urmei cum am zis, dacă iubești ceea ce faci e greu să nu verși lacrimi. În cele din urmă rămâi cu acel sentiment deosebit că ai jucat pentru țara ta, a spus în emisiunea ”România de nota 10”, Laura Rus.
În data de 13 decembrie, Laura Rus își va lansa în orașul natal, Bocșa, cartea autobiografică ”Laura Rus – fotbal, iubire și pasiune. În 14 decembrie, sportiva cărășeană va organiza la Reșița tradiționala Cupă de fotbal feminin, care-i poartă numele și la care va avea loc și un joc demonstrativ ale performerilor din sportul cărășean, dar și ale prietenelor sale din naționala României.

Laura Rus rămâne numărul 9 de nota 10 din naționala de fotbal a României.

Realizator: Cristina Corocan

Sursa foto: Laura Rus

Asociația Sufletul Lalelelor și Misterele Domnului Parkinson

De către Camelia Teodosiu -
0

Am realizat că recunoștința  este una dintre cele mai frumoase stări. Mai ales atunci când înțelegi că povara picăturilor de ploaie de pe aripile unui fluture se poate transforma în bucuria stropilor de rouă care oglindesc cerul.

Vă invit să aprofundăm împreună puterea celor care își transformă momentele de cumpănă în rosturi de sprijin pentru alții.

Vom afla în această seară, de la dna Emilia Paula Zagavei, despre Sufletul Lalelelor.  Este Președinte al acestei asociații care pe 14 decembrie împlinește 5 ani de activitate în slujba bolnavilor de Parkinson și a celor cu afecțiuni neurologice degenerative.

În localitatea Săveni, județul Botoșani, acolo unde se află Asociația Sufletul Lalelelor, ne întâmpină doamna Emilia Zagavei care se prezintă nouă celor care știm a lua aminte:

„Sunt rețeta unui cofetar care nu folosește zahărul, mierea sau alți îndulcitori în prepararea produselor sale. Gust amărui, puțin sălciu… Dar gust… Indiferent de aromă, indiferent de culoare, sunt aici, acum, acest lucru fiind cel mai important. M-am născut într-un mic orășel din județul Botoșani, un orășel liniștit, aflat astăzi în plină dezvoltare. La Săveni s-au născut frații Ciucă (n.r. Mihai și Alexandru Ciucă sunt numele a doi străluciți savanți români din secolul trecut), scriitorul Emanoil Marcu, teologul și publicistul Cristian Bădiliță, muzicianul american de origine română Sammy Lerner, autorul faimosului cântec „I’m Popeye the Sailor Man” al îndrăgitului Popeye Marinarul.

Copilăria mea a fost un pic mai diferită față de cea pe care o trăiau prietenii mei. O copilărie plină de restricții, de renunțări, de frică. Astmul a fost prietenul lângă care am crescut, m-am maturizat și am îmbătrânit. Odată cu trecerea timpului, am adunat în trăistuța vieții și alte boli, mult mai grele, nevindecabile. La vârsta de 43 de ani am fost diagnosticată cu boala Parkinson, la 45 de ani, după o operație pe creier de opt ore jumătate am rămas cu rest tumoral în sinusul torcular venos, iar până în prezent mi-am îmbogățit palmaresul cu poliartrită reumatoidă stadiul 3, osteoporoză severă cu risc ridicat de fracturi, atrofie de nerv optic. Toate sunt ale mele și eu a lor.

Primind diagnosticul de Parkinson m-am hotărât să înființez o asociație care să ajute persoanele diagnosticate cu această boală grea și urâtă. Din punct de vedere material nu îmi puteam permite acest lucru, așa că am deschis ușa domnului senator Trufin Lucian iar din acel moment visul meu a devenit realitate. Datorită acestui om frumos asociațiaASOCIAȚIA BOLNAVILOR DE PARKINSON ȘI A ALTOR AFECȚIUNI NEUROLOGICE DEGENERATIVE „SUFLETUL LALELELOR” DIN JUDEȚUL BOTOȘANI și-a scris multe povești, drept pentru care îi mulțumesc.

Am o familie frumoasă, care mă susține și mă ajută în tot ceea ce fac.

Dar toate aceste boli,  pline de durere, nu au fost o piedică în fața visurilor mele pe care nu le-am abandonat,ci din contră, m-au motivat de a merge mai departe

În timpul liber, scriu… Sunt membră a SOCIETĂȚII SCRIITORILOR FĂRĂ FRONTIERE- IAȘI. Am publicat trei volume de poezii și un roman. Picuț, un cățel drăgut, carte de poezii cu desene de colorat, se adresează copiilor între 3-8 ani.Desenele au fost realizate de nora mea, Zagavei Andreea, profesoară de matematică și coperta de către fiul meu, Bogdan.  Romanul „Șotron printr-un jurnal” și altele două volume de poezii: „La un pas de îngeri” și „Petale de uitare” întregesc zestrea mea literară. Sunt bunica unui copilaș superb care îmi luminează fiecare clipă trăită.

Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dăruit! Bolile, deși crunte și nemiloase, au dat alt sens vieții mele, m-au ajutat să mă împlinesc în viață.Chiar dacă am fost supărată la venirea lor și nu le-am înțeles prezența, am realizat că mi-au fost dăruite cu un scop.

Despre cum a apărut ideea Asociației Sufletul Lalelelor și principalele activități din cadrul acesteia, doamna Emilia Zagavei povestește:

”Înființată la data de 14 decembrie 2017, ASOCIAȚIA BOLNAVILOR DE PARKINSON ȘI A ALTOR AFECȚIUNI NEUROLOGICE DEGENERATIVE „SUFLETUL LALELELOR” DIN JUDEȚUL BOTOȘANI promitea, încă de la începuturile sale, să-și atingă scopurile prin implementarea obiectivelor stabilite. Vă las pe dumneavoastră să decideți dacă proiectele asociației au răspuns nevoilor celor împovărați  de boală, prin prezentarea activităților noastre desfășurate pe parcursul celor cinci ani de existență, ani în care am cutreierat satele și comunele județului, am deschis ușile multor case în care boala și-a lăsat amprenta chiar și pe lucruri, nu numai pe oameni. Durere, suferință, neajunsuri materiale, neputință, singurătate, zâmbete crispate în spatele unor povești de viață cutremurătoare au întregit tabloul pictat de domnul Parkinson.

Vă voi spune povestea noastră, iar dumneavoastră veți judeca dacă ne-am atins scopurile…

La câteva zile de la înființare, fiind înaintea sărbătorilor de iarnă am plecat în prima și marea aventură a asociației. Această activitate a fost piatra de temelie în transformarea mea ca OM PENTRU OAMENI și mi-a arătat adevărata față a bolii și neputinței, a neajunsurilor cu care se confruntau oamenii cărora le-am trecut pragul (în multe cazuri protectoarele absorbante ale bolnavilor erau schimbate la douăzeci și patru de ore, pentru a evita o cheltuială prea mare pentru familie). Am întâlnit chipuri arse de griji, brăzdate de adânci riduri, chipuri care își spuneau povestea. A fost primul Crăciun în care am simțit că am prea mult, în cele trei feluri de mâncare pregătite la repezeală. Atunci am realizat că dragostea față de aproape are prioritate în viață și este sentimentul cel mai pur și înălțător. Am fost primită cu multă dragoste și bucurie în casele celor șaptezeci și cinci de persoane din satele și comunele județului Botoșani diagnosticate cu boala Parkinson. Alături de ei am cunoscut sentimentul împlinirii depline. Patru zile de înotat prin noroiul ulițelor dezghețate, patru zile în care am uitat că sunt bolnavă. Atunci am înțeles că multitudinea afecțiunilor pe care le duceam în desagă erau minore, raportate la problemele găsite pe teren. Oamenii nu își cunoșteau drepturile, nu auziseră despre indemnizația care li se cuvenea prin lege la încadrarea într-un grad de handicap, nu știau prea multe nici despre boală, totul pentru ei era o normalitate durută, o afecțiune a bătrâneții. Aceste amintiri nu le voi putea șterge niciodată din suflet deoarece sunt povești de viață dureros de adevărate. Am trăit acele zile cu o intensitate pe care nu o cunoșteam. Toți îmi mulțumeau, fericiți că cineva le-a deschis ușa dăruindu-le un pachet alimentar, dar eu îi rugam să se roage pentru sănătatea celor care au dăruit. Eu eram doar un sol, un om care oferea ceea ce îi fusese încredințat cu multă dragoste de către sponsori.”

Pe 14 decembrie 2022, ASOCIAȚIA BOLNAVILOR DE PARKINSON ȘI A ALTOR AFECȚIUNI NEUROLOGICE DEGENERATIVE „SUFLETUL LALELELOR” DIN JUDEȚUL BOTOȘANI împlinește cinci ani de activitate cu proiecte despre care ne vorbește în continuare invitata noastră doamna Emilia Zagavei – Președinte al Asociației Sufletul Lalelelor:

”În fiecare an, la data de 11 aprilie, cu ocazia ZILEI INTERNAȚIONALE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA BOLII PARKINSON, am organizat conferințe la care am avut ca lectori invitați  medici neurologi, medici psihiatri, medici urologi, psihologi, kinetoterapeuți, nutriționiști, asistenți sociali.

ASOCIAȚIA BOLNAVILOR DE PARKINSON ȘI A ALTOR AFECȚIUNI NEUROLOGICE DEGENERATIVE „SUFLETUL LALELELOR” DIN JUDEȚUL BOTOȘANI a desfășurat trei proiecte cu finanțare nerambursabilăpentru entitățile nonprofit, conform legii 350/2005 două de la CONSILIUL JUDEȚEAN BOTOȘANI și unul de la PRIMĂRIA ORAȘULUI SĂVENI. CULOAREA SPERANȚEI ÎN BOALA PARKINSON, desfășurat în perioada 17 iunie-21 octombrie 2018, structurat ca o școală de vară a persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson, a avut ca principale activități: aprofundarea și cunoașterea bolii, nutriția, kinetoterapia, igiena, legislația, logopedia și dezvoltarea personală.

SĂ NE CUNOAȘTEM MINTEA ȘI CORPUL, desfășurat în perioada 15 iunie-21 octombrie 2019, a fost un proiect în care am împletit terapia ocupațională cuterapia psihologică de grup. UN PAS SPRE NORMALITATE, desfășurat în perioada 21 iunie-21 septembrie 2019, a avut ca activitate terapia psihologică de grup.

Între 24-29 iunie 2018 și între 26-31 ianuarie 2020, în parteneriat cu ASOCIAȚIA PRADER WILLI,la CENTRUL PILOT PENTRU BOLI RARE-NORO din Zalău, două grupuri a câte 14 persoane diagnosticate cu boala parkinson și aparținători ai acestora,au participat la un proiect de recuperare psiho-kineto-terapeutic.

La data de 11 noiembrie 2018, la CENTRUL CULTURAL AL ORAȘULUI SĂVENI, ASOCIAȚIA SUFLETUL LALELELOR a organizat un spectacol caritabilsusținut de artiști cunoscuți ai muzicii populare: doamna Margareta Clipa, doamna Carmen Cornaci, doamna Mariana Ichim Hodan, domnul Ionel Pădurariu. Alături de acești mari artiști au mai evoluat pe scenă și: Trupa de Teatru Antract a Liceului Teoretic Dr. Mihai Ciucă Săveni, Grupul vocal Flori de Mai al Liceului Teoretic Dr. M. Ciucă Săveni, Ansamblul folcloric Hora al Comunei Vlăsinești.

În parteneriat cu CENTRUL DE RECUPERARE MEDICALĂ aflat în subordinea DGASPC Botoșani, am desfășurat proiectul MIȘCARE ȘI SĂNĂTATE, beneficiari direcți fiind persoanele diagnosticate cu boala Parkinson care au domiciliu pe raza județului Botoșani.

Ajunurile sărbătorilor de iarnă le-am petrecut, în fiecare an, alături de persoanele diagnosticate cu boala Parkinson care au domiciliul în satele, comunele și orașele județului Botoșani. Prin mărinimia sponsorilor am oferit pachete alimentare, cadre de mers și scaune cu rotile, rollatoare, protectoare absorbante. Activități similare le-am organizat, anual, și înaintea sărbătorilor pascale. Lemne și brichete pentru foc am achiziționat, în fiecare an, pentru persoanele cu o situație materială mai precară.

Pandemia COVID 19 ne-a obligat să ne repliem și să trecem în mediul online. Nimeni și nimic nu ne-a stat în cale,chiar dacă unii dintre noi aveau 72 de ani, am învățat să utilizăm ZOOM-ul, la ședințe de: kinetoterapie, logopedie, grup psihoterapeutic, nutriție. Datorită sponsorilor generoși, proiectul național LALELE ÎN MIȘCARE și-a atins scopul propus: am achiziționat pentru persoanele diagnosticate cu parkinson,din toate colțurile țării,86 de mini-biciclete de recuperare, 6 stepere, 8 aparate de masaj cervical, 24 de aparate de masaj, mingi.

Am reușit să strângem fondurile necesare achiziționării unui triciclu și a unei biciclete eliptice,pentru o persoană diagnosticată cu scleroză multiplă.

Între 20-25 iunie 2022, ASOCIAȚIA BOLNAVILOR DE PARKINSON ȘI A ALTOR AFECȚIUNI NEUROLOGICE DEGENERATIVE „SUFLETUL LALELELOR” DIN JUDEȚUL BOTOȘANI a organizat la Sadova, școala de vară a persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson, proiect intitulat NORMALITATEA DIN VIAȚA MEA. Pe parcursul a cinci zile, 26 de persoane, beneficiari și specialiști, au dat un nou sens existenței, au făcut un pas important în stabilirea priorităților și îmbunătățirea calității vieții. Activitățile proiectului au fost:  terapia asistată de animale, psihoterapia de grup și individuală, kinetoterapia, logopedia, nutriția, Tai Chi-ul. Sponsor al acestui minunat proiect a fost STADA ROMÂNIA căruia îi mulțumim.

Au trecut cinci ani… Cinci ani în care am încercat să scriem o frumoasă poveste. Asociația Sufletul Lalelelor a fost mereu prezentă în casele pesoanelor diagnosticate cu boala Parkinson, Alzheimer, demență, scleroză multiplă, aducând speranță și sprijin. Asociației Sufletul Lalelelor a desfășurat minunate proiecte și activități. Dar toate acestea, tot ceea ce noi am înfăptuit, nu era posibil fără ajutorul autorităților, sponsorilor, oamenilor care ne-au dăruit cei 3,5% din impozitul pe venit. Toată normalitatea adusă în viețile acestor persoane nu ar fi fost posibilă dacă nu aveam alături de noi, medici, psihologi, nutriționiști, kinetoterapeuți, instructori ergoterapeuți,  cadre sanitare și auxiliare, asistenți sociali, asistenți comunitari. Le mulțumim pentru frumosul oferit, pentru timpul răpit celor dragi și dăruit nouă, nouă celor mulți și împovărați de boală.”

Cu prilejul împlinirii a cinci ani de la înfințare  Asociația Sufletul Lalelelor a organizat în această perioadă,  între  9 și 11 decembrie 2022 , în Botoșani  o conferință națională la care lectori vor fi: medici, psihologi, logopezi, specialiști în terapii alternative, ne spune Emilia Zagavei despre cum este marcat acest eveniment de actualitate:

”Fiecare aniversare a avut frumusețea sa, fiecare aniversare a fost plină de emoții, desfășurându-se alături de oameni dragi. Anul acesta, la cinci ani de la înființare am reușit să o sărbătorim altfel. Evenimentul din acest an, MISTERELE BOLII PARKINSON, se va desfășura între 9-11 decembrie, la Hotelul Rapsodia din Botoșani. În prima zi, pe data de 9 decembrie, începând cu ora 11.00 va avea loc o conferință națională cu medici, psihologi, logopezi, specialiști în TAI CHI, tangoterapie, nutriție, kinetoterapie, ergoterapie. Evenimentul acestei zile va continua cu o lansare de carte, MISTERELE DOMNULUI PARKINSON, carte ce cuprinde noutăți despre boală, articole semnate de specialiști în diferite domenii, povești de viață ale persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson. Ziua se va încheia cu un moment artistic. Pe 10 și 11 decembrie se vor desfășura ateliere de lucru pentru persoanele diagnosticate cu boala Parkinson, ateliere de creativitate, de dezvoltare personală, de nutriție, de activare a resurselor fizice, de regăsire a forțelor. Sperăm ca acest eveniment să răspundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson, să le fie de un real ajutor. Toți participanții vor primi un exemplar al cărții lansate. Ca de fiecare dată, alături de noi sunt generoșii sponsori, cei ce au contribuit la organizarea acestui proiect.
Mulțumesc STADA ROMÂNIA! MULȚUMESC VLĂSIE COMPANY SRL! MULȚUMESC HEALTHY CLEANING CONCEPT SRL – CASA PARFUMURILOR.”

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Asociația Sufletul Lalelelor

Radio IAȘI: Arta murală, ecou al comunității locale

De către Camelia Teodosiu -
0
Harcea Pacea

Colorează orașul și nu oricum, ci cu mesaje care îndeamnă la speranță, la bunătate, cu mesaje puternice care reflectă actualitatea și care sensibilizează.

În ultima vreme îi vedem tot mai des semnătura pe zidurile din Iași, în colțul desenelor care te fac să reflectezi puțin la ce se întâmplă în jur.

Picturile lui impresionează de fiecare dată, fie că înfățișează aspecte din politică, mediu, sistemul de sănătate sau, poate, metehne ale românilor, toate trag un semnal de alarmă asupra unor lucruri importante din realitatea înconjurătoare sau, pur și simplu, expun fragmente din viața socială. Unele mesaje sunt mai umoristice, satirizează, pentru că și asta transmite pictura murală. Îndemnul preferat al invitatului nostru rămâne „Pacea” – cuvânt care, de altfel, se regăsește și în pseudonimul său artistic.

Harcea Pacea, omul care aduce culoare, care face ca Iașul să ia atitudine prin reprezentările sale artistice inconfundabile ne vorbește despre meseria și pasiunea sa deopotrivă – pictura murală. Se identifică cu conceptul de regenerare urbană, el fiind, de câțiva ani, și co-fondator al Asociației Artipic, organizație non-guvernamentală care „face artă cu implicare socială”.

Este activist, regenerează cultural zone inactive ale orașului, însă merge și în comunități defavorizate și aduce și acolo culoare, zâmbete. Crede în perenitatea acestui tip de artă pentru care a lăsat arhitectura, specializarea sa, mai în spate.

Spune că „această formă de artă devine din ce în ce mai acceptată, mai apreciată de cetățeni și autorități deopotrivă.” Povestește că a întâmpinat și situații când proiecte pentru care era nevoie de autorizație au fost întârziate sau refuzate, de aceea colaborarea cu instituțiile este, în anumite cazuri, mai complicată. Activează mai ales în Iași, dar participă și la festivaluri de artă din afara orașului, unde are o contribuție consistentă.

În interviul de mai jos aflăm și ce îl inspiră, cum îl recunoaștem, în pofida anonimatului la care nu renunță așa ușor, dar și care este proiectul amplu la care lucrează în prezent și ce și-ar dori mult să facă în viitor.

Vă invit să-i urmăriți picturile murale live, la o plimbare prin Iași, însă ele pot fi admirate și pe pagina de Facebook Harcea Pacea și pe Inziderabilii, un alt proiect de tip „street art”.

Realizator: Letiția GHEORGHIU

Sursă foto: arhiva personală a artistului Harcea Pacea / Facebook Harcea Pacea.

Cu Patrula de Reciclare devenim eco-manierați 

De către Camelia Teodosiu -
0

De această dată, în Biblioteca de Bucurii ne întâlnim cu Patrula de Reciclare care a creat un cod de conduită pentru ca omul să înțeleagă și să fie în armonie cu natura, mai ales în această perioadă a schimbărilor climatice.

Este vorba despre Ghidul Bunelor Eco-Maniere, distribuit  în format electronic accesibil tuturor.

În acest  e-book, oferit gratuit, sunt descrise obiceiuri responsabile, pe 10 teme de mediu, cu exemple concrete oferite de echipele de copii și profesori din program.

Găsim informații și sfaturi practice,despre cum se poate face ceva pentru mediul în care trăim – sat, comună, cartier, oraș, dar și despre acțiuni concrete, adaptate la situații reale de viață și la contexte locale diferite.

În epoca schimbărilor climatice, avem nevoie de un nou cod de conduită, care să ne ajute să conviețuim în armonie nu doar cu semenii noștrii, ci și cu restul lumii care ne înconjoară, pentru că grija față de Planetă ar trebui să fie ceva la fel de normal ca „Bună ziua!”, ne spune Patrula de reciclare a Asociației Volens – reprezentă în această ediție a emisiunii de Alexandra Arnăutu, Director de program și Ada Lungu, Președinta Asociaței Volens și Coordonator PR.

Realizator: Camelia Teodosiu
Foto: Asociația Volens

Radio Târgu Mureș: Ateliere creative în spații expoziționale și de educație muzeală

De către Camelia Teodosiu -
0

Muzeul oferă spațiul și contextul propice pentru educația nonformală și un spațiu ideal de dialog, unde noile generații de vizitatori pot să se manifeste liber și creativ. Muzeul Județean Mureș vine în întâmpinarea copiilor și părinților în fiecare an cu noi modalități distractive și educative de petrecere a timpului liber. Copiii au avut ocazia de a descoperi bogăția limbajului decorativ, plin de strălucire, al stilului Art Nouveau, printr-o incursiune ghidată în Palatul Culturii din Târgu Mureș. Prin participarea la atelierele creative, coordonate de muzeografi, cei mici au reconstituit lucrări de artă sub formă de puzzle-uri, la Secția de Artă a Palatului.

Copiii s-au înscris în număr mare și la atelierele inițiate de Muzeul de Etnografie și Artă populară din Târgu Mureș unde au deprins meșteșugul țesutului și au descoperit simbolistica obiectelor de artă populară. Lucrările de artă impresionante semnate de artiști valoroși precum Tonitza și Grigorescu, expuse în galeriile de artă ale Palatului Culturii din Târgu Mureș au fost sursă de inspirație pentru copiii înscriși la atelierele de pedagogie muzeală. „Punem piciorul calului la locului lui”, „Mici avangardiști” și „Artă de poveste”  sunt câteva activități, inițiate de muzeograful Eliodor Moldovan, la care au participat copii de diferite vârste, pentru a cunoaște și traduce, prin joacă, lucrările de artă din cele două galerii permanente ale Palatului.

Copiii au învățat să reconstruiască, din piese de puzzle, lucrări de patrimoniu, în cadrul atelierelor creative desfășurate în sălile spațioase ale celei mai frumoase clădiri din orașul Târgu Mureș: Palatul Culturii. În acest lăcaș al artelor găsim cele mai prețioase comori: de la arta românească modernă și arta maghiară, până la emblematica sală a oglinzilor și sălile care vorbesc despre istoria orașului. Un loc plin de inspirație care le permite copiilor să se joace de-a artiștii pentru câteva ore. Vizita la muzeu poate deveni oricând distractivă.

Muzeul oferă o paletă largă de modalități de cercetare și voie bună pentru cei mici. Prin participarea la atelierele creative, coordonate de muzeografi, copiii au realizat picturi inspirate de lucrări celebre, pe care le-au expus la Secția de Artă a Palatului. Pentru a menține vie tradiția, pentru a o duce mai departe, nu este nevoie decât de un strop de bunăvoință și implicare sufletească. Atelierele organizate la Secția de Etnografie si Artă Populară a Muzeului Județean Mureș au ca scop inițierea preșcolarilor și școlarilor în tainele meștegururilor românești. Deși nu cunosc foarte bine tradiția, copiii au fost dornici să descopere cum se poate țese un țol de lână.

Activitatea despre meșteșugul țesutului, coordonată de muzeograful Laura Pop, a început cu o filmare înregistrată în comuna Vătava din județul Mureș, în care erau prezentate etapele de prelucrare a lânii. Pe teritoriul țării noastre au fost descoperite fragmente de țesături pe fundul unor vase, datând din epoca bronzului.

Torsul părului de capră, mai aspru decât cel de oaie, se făcea cu o roată specială, tehnologie întâlnită în Iran, Turcia, Azerbaijan, Bulgaria și în câteva sate din sudul României, lucru care ne îndreptățește să credem că meștegușul a fost adus din sudul Dunării.

Un grup de elevi paticipanți la atelierele muzeului au pregătit informații despre Palatul Toldalagi, unul dintre cele mai însemnate monumente ale orașului, datând din secolul al XVIII-lea, clădire care găzduiește sediul Secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Mureș.

Copiii au învățat despre tradițiile, datinile și obiceiurile locale, din trecut. Au țesut, au brodat și au descoperit simbolistica obiectelor de artă populară. Muzeele conțin istorii interesante destinate educării și stimulării intelectuale ale celor care colindă prin sălile acestor instituții culturale.

Muzeele pot fi spații perfecte pentru orele de studiu interactive, iar galeriile de artă pot deveni ele însele adevărate săli de curs pentru copii, adolescenți sau adulți.       

Realizator: Veronica Ilie

Surse foto: arhiva Muzeului Județean Mureș, visitmures.com și palatul-culturii.ro

Povești pictate cu Darul Bucuriei

De către Camelia Teodosiu -
0
credit foto: Bucuria Vindcării

Bun găsit la cea de-a doua ediție a emisiunii dedicată Galei „Bucuria Vindecării”.

În cadrul acestui eveniment care va avea loc la Ateneul Român, pe 27 noiembrie, vă invit la vernisajul unei expoziții aparte în care pacienți cu afecțiuni oncologice au ales culori, imagini și forme care vin să le împletească vindecarea în bucuria primită ca dar al vieții.

Tablourile pictate și poveștile care le însoțesc vor fi expuse în foaierul Ateneului de la București unde, începând cu ora 17:30, are loc și Concertul aniversar care marchează trei ani de activitate a programului Bucuria Vindecării .

Echipa de suport pentru pacienții oncologici, din acest grup, e formată din specialiști care participă ca voluntari în acest proiect derulat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Părintelui Arhimandrit Ciprian Grădinaru.

Invitații acestei ediții sunt: Cătălina Lițu – coordonatoarea proiectului Bucuria Vindecării,  dr. Daniela Zob – medic primar oncologie medicală, șef secție Institutul Oncologic București, din echipa de suport a grupului, Pavel Șușară – autor,  critic și istoric de artă, Ramona Raus – reprezentativă pentru noua generație de pictori români . Ei vor contura imaginea unui tablou inspirat din culorile emoțiilor generate de Bucuria Vindecării.

Despre ideea expoziției de pictură cu tablouri realizate de pacienți oncologici, aflăm de la doamna Cătălina Lițu inițiatoarea și coordonatoarea acestui proiect.

Doamna Daniela Zob – medic primar oncologie medicală, șef secție Institutul Oncologic București,  face parte din echipa de suport a Bucuriei Vindecării și a pictat ”umăr la umăr”  cu pacienții grupului.  Este vorba aici, despre acea empatie în care latura umană și cea profesională amestecă emoțiile în culori dincolo de cuvinte, iar doctorița Daniela Zob ne împărtășește din experiența acestei terapii prin pictură.

Pavel Șușară este autor, critic, istoric de artă, monograf, poet publicist, dar mai ales un om cu o sensibilitate care l-a format ca observator și evaluator. Rolul lui în această activitate este de susținător al grupului Bucuria Vindecării vorbind despre talentul născut din emoții și trăiri aparte.

Pictorița Ramona Raus este cea care a inițiat grupul de pacienți din Bucuria Vindecării în arta culorilor. Pentru că, așa cum ne mărturisește, a înțeles că ”are de pictat și pe sufletele oamenilor”.

Vă invităm, așadar, duminică 27 noiembrie 2022,  de la ora 17.30, să fiți alături de Bucuria Vindecării, la Ateneul Român, pentru a fi parte a Galei aniversare ce marchează trei ani de activitate. Evenimentul este împlinit atât de Orchestra Medicilor ”dr. Ermil Nichifor”, care împreună cu invitați de talie internațională vor susține un concert de excepție, cât și de pacienții oncologici din cadrul grupului și susținători ai acestui proiect care vă așteaptă la vernisajul unei expoziții aparte, în foaierul Ateneului din București. Poveștile lor sunt depănate în culori, imagini și forme care vin să le împletească vindecarea în bucuria primită ca dar al vieții.

Realizator: Camelia Teodosiu

1...202122...72Pagina 21 din 72

Urmărește-ne pe

4,400AbonațiAbonați-vă
Romania de nota 10

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

CATEGORIE POPULARĂ

© Radio Romania Regional & JA Romania