Există oameni despre care, atunci când încerci să vorbești, îți dai seama că nu prea are sens să începi cu funcția, cu titlurile sau cu premiile. Pentru că acestea spun prea puțin despre omul din spatele lor.
Și totuși, Maria Elena Casoni este asistent medical principal la UPU-SMURD Târgu Mureș. A început ca voluntar în 1998, iar din 2004 lucrează ca asistent medical principal în cadrul Unității de Primiri Urgențe.
De-a lungul anilor, profesionalismul și dăruirea ei au fost recunoscute prin numeroase distincții: Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, Crucea Casei Regale a României, Emblema de Onoare a Departamentului pentru Situații de Urgență, „Fibula de la Suseni”, dar și titlul de „Asistentul anului 2023”.
Dar dacă o întrebi pe Maria ce înseamnă munca ei, începe cu bunătatea. Cu empatia. Cu dăruirea. Și cu adrenalina.
Medicina de urgență înseamnă să pleci cu ambulanța sau cu elicopterul fără să știi ce vei găsi la capătul drumului, în intervenții în care fiecare secundă contează, cu situații-limită, oameni aflați între viață și moarte și decizii care trebuie luate rapid, fără ezitare.
Maria Casoni a participat la misiuni dintre cele mai dificile. A fost alături de răniții de la Colectiv, în plină pandemie, s-a oferit voluntar să meargă în Italia, acolo unde spitalele erau copleșite de numărul de pacienți. A lucrat într-o secție de terapie intensivă din Lecco, iar după întoarcerea în țară a plecat din nou, de această dată în Republica Moldova.
Maria spune că nu se gândește prea mult înainte să se implice. Dacă este nevoie de ajutor, răspunsul vine instantaneu: este da- oricând, pentru că, atunci când există un om care are nevoie de tine, toate îndoielile, oboseala, temerile sau limitele trec pe locul al doilea.
Prețul unei asemenea dăruiri există. O profesie atât de intensă fură cu nesaț timp din viața personală. Consumă energie și disponibilitate și cere în cele mai multe cazuri dăruire totală. Și totuși, dacă ar putea să o ia de la capăt, spune că ar face la fel.
Colegii sunt familia ei, sunt oamenii cu care a împărțit gărzi, intervenții, tensiune, oboseală, momente în care lucrurile au mers bine și momente în care nu au mers deloc bine. Serviciul îi aduce zilnic bucurie și, precum orice activitate făcută cu plăcere, nu simte când trece timpul.
Și mai există ceva ce nu poate fi trecut într-o prezentare.
Chipurile.
Sute de chipuri ale unor oameni pe care Maria i-a întâlnit în cele mai vulnerabile clipe ale vieții lor. Oameni pe care i-a ajutat, oameni pe care i-a văzut plecând acasă, pentru care a însemnat enorm o mână întinsă, vocea ei calmă și gestul făcut exact la timp. Aceste chipuri au rămas în inima ei.
Cum reziști, după ani de urgență, după misiuni grele, după cazuri care te ating și pe tine? Când slujești binelui, rezervoarele de energie se umplu din altă parte. De undeva de unde vine ajutorul discret: de la Dumnezeu.
Maria Casoni este convinsă că fără Dumnezeu nu am putea înfăptui nimic. Nici măcar lucrurile pe care le considerăm cele mai simple. Nici măcar faptul că respirăm.
Dincolo de priceperea si actiunea medicală există ceva mai mare, de aceea, atunci când vorbește despre munca ei, Maria nu simte mândria că a primit multe medalii, mai degrabă recunoștința că a avut șansa să fie acolo unde era nevoie de un profesionist medical.
Maria Casoni este, înainte de toate, un om care și-a făcut din bine un mod de a trăi. Și care, după sute de intervenții, nopți nedormite, misiuni grele și toate sacrificiile, poate spune:
„Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face exact la fel.”
Realizator: Emanuela Aranyos
Filmare și procesare video: Alin Mariș
