Echipa Universității Tehnice din Cluj-Napoca a obținut medalia de argint la cea de-a 23-a ediție a Seismic Design Competition, una dintre cele mai importante competiții internaționale dedicate ingineriei seismice.
Concursul, organizat de Earthquake Engineering Research Institute, s-a desfășurat la Portland, în statul american Oregon, și a reunit 46 de echipe din 12 țări, însumând peste 430 de studenți.
Studenții clujeni au participat cu proiectul „Semiramis Gardens”, o machetă de aproximativ un metru și jumătate, realizată din lemn de balsa, care reproduce la scara 1:100 o clădire cu 20 de niveluri. Structura a fost testată pe o masă vibrantă, prin simularea unor mișcări reale ale solului. Juriul nu a evaluat doar rezistența machetei, ci și conceptul arhitectural, analiza tehnică, capacitatea echipei de a anticipa comportamentul clădirii în timpul unui cutremur și modul în care proiectul a fost prezentat.
Echipa a fost coordonată de șef lucrări dr. ing. Ovidiu Prodan și de arhitectul Paul Mihai Moldovan. Din lotul de anul acesta au făcut parte 11 studenți: patru de la Arhitectură și șapte de la Inginerie Civilă.
O tradiție construită în mai bine de un deceniu
Pentru UTCN, rezultatul nu este unul izolat. Echipa clujeană se află la a 16-a participare la competiție, iar în ultimii zece ani a câștigat de șapte ori locul întâi, de două ori locul al doilea și de două ori locul al treilea. Ovidiu Prodan spune că primele rezultate puteau fi considerate întâmplări fericite, însă constanța performanțelor a demonstrat că succesul are la bază pregătirea temeinică.
„Cred că prima dată când am urcat pe podium, în 2013, putea să fie o întâmplare. În 2014, locul întâi putea fi o întâmplare norocoasă. În 2015 și 2016, din nou, locul întâi putea să însemne foarte mult noroc. Dar, după aceea, lucrurile s-au clarificat”, a explicat coordonatorul echipei.
Studenții UTCN au ajuns să concureze de la egal la egal cu echipe ale unor universități precum Stanford, Berkeley, Cornell sau University of Toronto. Potrivit lui Ovidiu Prodan, reprezentanții acestor instituții fotografiază structurile realizate la Cluj, studiază posterele și urmăresc prezentările susținute de studenții români.
„Studenții aceștia minunați, care muncesc șase, șapte sau nouă luni pentru această competiție, fac ceva cu adevărat remarcabil și se luptă de la egal la egal cu universități de top din lume”, a spus profesorul.
Patru-cinci ore de muncă pe zi
Pentru Mădălina Pop, studentă la Arhitectură, ediția din acest an a fost prima participare la competiție. Pregătirea a început în luna noiembrie și a presupus, în medie, între patru și cinci ore de muncă pe zi.
„Cred că am lăsat, ca să spun așa, facultatea pe planul al doilea. Am depus atât de mult efort și atât de multă pasiune, încât consider că merităm din plin acest rezultat”, a mărturisit studenta.
Echipa este schimbată în totalitate în fiecare an, chiar dacă alte universități păstrează aceeași componență timp de doi sau trei ani. Aproximativ 40–50 de studenți aplică anual pentru un loc în lotul UTCN, iar coordonatorii încearcă să le ofere cât mai multora șansa de a trece prin această experiență. Această strategie înseamnă însă că pregătirea trebuie reluată aproape de la zero în fiecare an. Noii membri beneficiază de experiența și documentația lăsate de echipele precedente, dar trebuie să învețe întregul proces de proiectare, construire, testare și prezentare.
Fiecare student primește un rol clar. Echipa are un căpitan, responsabili de proiectare și de platforma seismică, persoane care susțin prezentarea, dar și un coordonator pentru atragerea fondurilor, care trebuie să contacteze zilnic companii dispuse să sprijine participarea.
O structură de 700 de grame, încărcată cu zece kilograme
Tema ediției din acest an a fost una dificilă. Concurenții au trebuit să proiecteze o clădire formată din două turnuri care își inversează pozițiile la jumătatea structurii, o configurație complicată din punct de vedere seismic. Macheta UTCN a fost construită din lemn de balsa, un material foarte ușor, utilizat în special în aeromodelism, navomodelism și realizarea modelelor la scară. Structura cântărea aproximativ 700 de grame, dar a fost încărcată cu zece kilograme, adică de aproape 15 ori mai mult decât greutatea proprie, după care a fost supusă unui cutremur simulat. Utilizarea lemnului de balsa permite desfășurarea testelor pe platforme seismice de dimensiuni rezonabile. Dacă structurile ar fi realizate din beton, armătură sau lemn greu, ar fi nevoie de încărcări și instalații de testare de zeci sau chiar sute de ori mai mari.
Ovidiu Prodan subliniază că, în ciuda dimensiunilor reduse, procesul de realizare a machetei este foarte apropiat de proiectarea unei clădiri reale.
„Toate aceste analize, toate calculele și întregul proces sunt similare și, în multe cazuri, identice cu proiectarea și realizarea unei clădiri adevărate”, a explicat coordonatorul.
Studenții învață astfel să colaboreze în echipe multidisciplinare, să respecte termene-limită, să efectueze calcule și analize și să transforme un proiect teoretic într-o structură funcțională.
Pentru Mădălina Pop, colaborarea dintre arhitecți și ingineri a fost una dintre cele mai valoroase componente ale concursului.
„De multe ori termini facultatea și nu știi cum să-l abordezi pe celălalt: noi, arhitecții, nu știm cum să-i abordăm pe ingineri, iar ei nu știu cum să ne abordeze pe noi. Este foarte frumos să ți se deschidă un alt mod de gândire și să vezi cum funcționează o minte tehnică”, a spus studenta.
Participarea costă până la 90.000 de euro
Performanța internațională vine însă cu un efort financiar considerabil. Deplasarea a aproximativ 12 studenți și a doi-trei coordonatori poate costa între 70.000 și 90.000 de euro. Cea mai mare parte a banilor provine de la sponsori. Părinții studenților și membrii echipei folosesc propriile contacte pentru a găsi companii dispuse să contribuie, iar donațiile pot varia de la câteva sute de lei până la zeci de mii de euro.
Universitatea Tehnică susține echipa în limita fondurilor disponibile. Au existat ani în care contribuția instituției a ajuns la 30.000–40.000 de euro, însă restrângerea bugetelor face finanțarea tot mai dificilă.
Mai mult decât un concurs studențesc
Coordonatorii echipei încearcă să transforme grupul de studenți într-o echipă capabilă să funcționeze sub presiune. Pe lângă pregătirea tehnică, participanții beneficiază de sprijinul unor psihologi, care îi ajută să gestioneze tensiunile și stresul. Studenții urmează și sesiuni de public speaking, deoarece prezentarea proiectului contribuie la punctajul final.
„Dacă înțelegi pentru ce lucrezi, vei munci cu alt spor și cu alt drag. Este important să înțelegi scopul și obiectivul pentru care faci un lucru”, consideră Ovidiu Prodan.
Experiența acumulată în jurul competiției are și aplicații concrete. Profesorii UTCN sunt implicați în elaborarea unui nou normativ privind investigarea rapidă a clădirilor după un cutremur. Scopul unei asemenea proceduri este ca specialiștii să poată stabili într-un timp foarte scurt dacă o clădire mai poate fi utilizată, fără a aștepta săptămâni întregi pentru realizarea unei expertize tehnice complete. În cazul unui seism major, mii de familii ar putea rămâne temporar fără locuințe sau spații de lucru, iar evaluarea rapidă a construcțiilor ar deveni esențială.
Pentru studenți, concursul reprezintă astfel mai mult decât o medalie sau o deplasare în Statele Unite.
„Este o experiență de viață. Am înțeles cum funcționează o echipă adevărată, ce înseamnă un termen-limită, implicarea și pasiunea. Consider că este un privilegiu să înveți aceste lucruri la o vârstă atât de fragedă”, a concluzionat Mădălina Pop.
Alina Vigoniuc / Andrea Nagy
Video: Sorin Tămaș
