Radio Bucureşti: O altă filozofie a managementului

Radio Bucureşti: O altă filozofie a managementului

7
0

Într-o lume bulversată de răsturnarea valorilor, vă invităm azi, la România de nota 10, să înţelegem o altă filozofie a managementului.

Sunt Camelia Teodosiu şi vă spun „Bun găsit” în spaţiul care ne pemite să sperăm şi „visăm cu ochii deschişi”.

Împreună cu invitatul emisiunii – prof. asociat Cristian Mustaţă, de la Facultatea de Inginerie în Limbi străine a Universităţii Politehnice Bucureşti, vă propun câteva repere la care vă invit să reflectăm împreună: pornind de la întrebarea simplă şi firească despre cum putem să ne organizăm mai bine viaţa, vom accentua câteva idei referitoare la gândirea antreprenorială, ânvăţatul prin jocuri şi practicarea managementului umanist.

Pe scurt – a altă filozofie a managementului pentru o Românie de nota 10.

Domnul Cristian Mustaţă este profesor asociat la Facultatea de Inginerie în Limbi străine a Universităţii Politehnice Bucureşti.

El este de părere că atât fericirea individuală, cât şi bunăstarea colectivă a ţării ar creşte dacă tinerii s-ar îndrepta spre domenii care să îi pasioneze, astfel încât să ajungă să lucreze mai târziu cu plăcere în meseria în care se specializează. Plecând de la acest concept, Facultatea de Inginerie în Limbi străine, în parteneriat cu diferite licee, a derulat campania Încotro, în cadrul căreia elevii  sunt orientaţi spre domenii care îi pasionează. Cu cât li se potriveşte mai bine domeniul în care vor să profeseze, cu atât le va fi mai uşor să atingă performanţă de vârf, şi cu atât mai mult vor crea în jurul lor o bunăstare, atât materială cât şi sufletească.

Alte criterii pentru alegerea viitorului sunt potenţialul de a-şi dezvolta gândirea proprie şi creativitatea, în loc de a acumula doar informaţii, posibilitatea de a avea alegeri ulterioare în cadrul studiului şi al meseriei, precum şi şansa de a-şi îmbogăţi experienţa printr-un semestru, în afara ţării.

Antreprenoriatul şi gândirea antreprenorială

Dacă privim tânăra generaţie, constatăm că majoritatea respinge relaţiile de subordonare. Fiecare doreşte să fie propriul stăpân. De aceea, am fost interesaţi să aflăm, tot în cadrul emisiunii, cum se poate lucra, pe acest fond, în sensul dezvoltării unui antreprenoriat de success pentru economia ţării?

Învăţatul prin jocuri (serioase)

Pasiune pentru ceea ce facem, dezvoltarea gândirii proprii şi a creativităţii, capacitatea de a face alegeri frumoase şi oneste, dincolo de interese mici sau meschine, gândire şi atitudine constructive…iată doar cîteva cuvinte cheie pentru un alt tip de management.

Despre cum putem să învăţăm, dar mai ales să exersăm acest tip de antreprenoriat, am aflat tot de la invitatul nostru prof. asociat Cristian Mustaţă, de la Facultatea de Inginerie în Limbi străine a Universităţii Politehnice.

Este vorba despre includerea, în programele de master de la inginerie şi management, a unei simulări de business, numită Topsim (una dintr cele mai bine cotate din Europa). În cadrul acestei aplicaţii, studenţii formează echipe şi conduc firme virtuale, într-o competiţie din care au ocazia să dezvolte multe abilităţi antreprenoriale, fără ca riscurile să fie reale. Simularea îi prinde, le captează interesul, le dă încredere şi îi motivează. Din octombrie 2017, jocul a fost extins, într-o variantă simplificată, şi cu echipe de elevi de la liceele Goethe şi Kretzulescu, în cadrul Business Tech Challenge 2017.

CT:Avem multe exemple de oamenii care au urmărit doar profitul, fără să le pese ce lasă în urmă şi…din păcate… mulţi adepţi ai acestei experienţe defilate în numele democraţiei şi a liberalizării pieţei. Cum putem contura strategia care poate produce schimbarea?

CM: Practicarea managementului umanist: am dezvoltat modelul de management integral de la Bucureşti prin care încerc să deschid ochii studenţilor şi întregii comunităţi; practicarea managementului doar de dragul profitului a dus la actuala evoluţie în care periclităm planeta şi întreaga noastră existenţă, pe când un management echilibrat, care urmăreşte bunăstarea generală şi protecţia mediului, împreună cu profitul, este mult mai potrivit situaţiei actuale a omenirii.